Inegalităţile – posibilă scînteie a unei explozii sociale planetare

Publicat în Dilema Veche nr. 819 din 31 octombrie – 6 noiembrie 2019
Teatrul – dimensiune  identitară a Europei jpeg

Multiplicarea revoltelor şi a mişcărilor contestatare, în diferite ţări ale planetei, în acest sfîrşit de an, i-a făcut pe unii editorialişti să se întrebe dacă nu cumva ne aflăm în faţa unui fenomen de contagiune de tipul celui produs în 1968.

Mişcarea „vestelor galbene“ franceze, izbucnită cu un an în urmă, a inspirat în orice caz contestatari în multe ţări europene şi chiar dincolo de Europa. ,Vesta galbenă ca semn al nemulţumirii, a fost adoptată în Belgia, Germania, Polonia, Marea Britanie, Spania, Portugalia… Ba chiar şi în Irak, Liban sau Taiwan. La începutul acestui an, Steve Bannon, personaj controversat şi multă vreme eminenţă cenuşie a lui Donald Trump, făcea o declaraţie care poate fi rezumată cam aşa: „«Vestele galbene» au inspirat întreaga lume. Astăzi aceşti perdanţi ai globalizării, pauperizaţi cum nu au mai fost niciodată, se trezesc şi spun STOP! Frumuseţea acţiunii lor constă în faptul că nu sînt nici de dreapta şi nici de stînga“.

Între timp, vesta galbenă a fost oarecum abandonată ca simbol, dovadă că ea nu a mai apărut masiv în contextul revoltelor şi manifestaţiilor din Algeria, Irak, Liban sau Chile. Deşi, la Santiago de Chile, contestarii şi-o pun în timpul nopţii pentru a-şi păzi singuri cartierele. Oamenii se tem de bandele de spărgători şi de hoţi care profită de slaba prezenţă a poliţiei şi a armatei pentru a jefui magazine sau chiar locuinţe.

În Liban, „frumuseţea“ revoltei, mişcare fără precedent de la sfîrşitul războiului civil, în 1990, constă în transgresarea comunitarismului şi a clivajelor religioase. Libanezii au ieşit să manifesteze excedaţi de corupţie şi de lipsa de orizont, ceea ce au făcut-o şi irakienii, şi algerienii, şi chilienii.

Există, s-ar putea spune, un scenariu care se repetă în cazul tuturor acestor explozii sociale. Totul începe cu o scînteie, cu exprimarea unei nemulţumiri profunde în faţa unei măsuri considerate injustă. Apoi, în tumultul furiei populare, revendicările se diversifică. În Franţa, cu un an în urmă, picătura care a vărsat paharul a fost mărirea preţului la combustibili doar cu cîţiva cenţi (şi aceasta cu intenţii cît se poate de onorabile, pentru crearea unui fond destinat ecologiei). În Liban, scînteia a fost o nefericită intenţie au autorităţilor de taxare a mesajelor transmise prin WhatsApp. În Chile, autorităţile doreau să mărească preţul la metrou… La Hong Kong, totul a pornit de la o lege privind extrădarea suspecţilor către China.

Sigur, în Algeria, rădăcina revoltei este mai adîncă şi mai amară, oamenii vor nu doar alungarea corupţilor, ci şi democraţie. (Nimeni nu uită însă faptul că la ultimele alegeri cu adevărat democratice organizate în această ţară, în 1991, erau cît pe ce să iasă învingători islamiştii. Armata le-a refuzat atunci victoria şi a urmat un război civil timp de zece ani, cu un bilanţ situat între 60.000 şi 150.000 de morţi.)

Cotidianul britanic The Guardian, analizînd numeroasele mişcări contestatare din America de Sud, recurge la expresia „primăvara latină“. Se ştie la ce rezultate catastrofale a dus însă „primăvara arabă“ izbucnită în 2010 în zona Maghrebului. Enormele frustrări acumulate în America Latină s-ar putea să se exprime însă prin contagiune, mai ales că epicentrul furiei se află într-o ţară, Chile, considerată un model de reuşită economică şi de revenire la democraţie. Ceea ce nu este cazul în Bolivia, unde manifestanţii s-au săturat de Evo Morales şi mai ales de lipsa de transparenţă a mecanismelor electorale. În această ţară, scînteia revoltei a fost aşa-zisa victorie la alegerile prezidenţiale a lui Evo Morales din primul tur de scrutin, pe 20 octombrie. El se află la putere din 2006, iar acest al patrulea mandat pe care şi-l atribuie riscă să ducă la repetarea, în Bolivia, a scenariului venezuelean.

Cangrenată de inegalităţi insuportabile şi de clanuri care se agaţă de putere, mica noastră planetă s-ar putea să devină scena macabră a unei explozii generale. O întreagă generaţie descoperă că va trăi mai prost decît cea precedentă şi că va munci mai mult pentru a cîştiga mai puţin. Încrederea în clasa politică se apropie de nivelul zero, chiar şi în ţările Uniunii Europene, unde cuvîntul democraţie mai are un sens. Faptul că responsabilii politici nu mai au putere asupra economiei şi că acest domeniu a devenit apanajul unor forţe transnaţionale şi practic invizibile este un alt element care alimentează neîncrederea în sistemul actual. Multe dintre ţările care din 1990 încoace au trecut la democraţie au descoperit că libertatea nu aduce în mod automat prosperitate. Iar China, spre stupoarea tuturor, a demonstrat chiar că prosperitatea economică poate fi obţinută şi fără democraţie. Toate aceste ingrediente sînt explozive. Citez din ceea ce spune un economist şi scriitor născut în Noua Caledonie, Georges Nurdin: „Cerul se înnourează, orizontul se strîmtează, primele picături încep să cadă… Viitoarea criză care se anunţă va fi probabil mai degrabă un taifun devastator decît o aversă trecătoare de primăvară. Ea riscă să fie de anvergură pentru că s-ar putea să aibă în acelaşi timp o dimensiune financiară, economică şi societală“.

În ceea ce mă priveşte, mi se pare neliniştitor şi faptul că masca lui Joker (preluată din filmul cu acelaşi titlu realizat recent de Todd Phillips) a apărut pe feţele unor manifestanţi în Liban, Chile sau Hong Kong. Personajul este un bolnav mintal care dorea să fie clovn şi care, prin crimele sale, provoacă o revoltă generală într-o metropolă deja afectată de violenţă, individualism, cinism şi corupţie politică. S-ar putea ca unii dintre manifestanţii care îşi pun masca lui Joker să nu-şi dea seama prea bine de ce o fac. Dar s-ar putea ca alţii să avertizeze că, în faţa unui sistem bolnav, vor acţiona ca nişte bolnavi mintal.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.