Încă bîjbîim

Publicat în Dilema Veche nr. 854 din 20 - 26 august 2020
Comunismul se aplică din nou jpeg

În cele deja cele aproape șase luni de cînd a fost declarată pandemia de COVID-19, omenirea a trecut prin diverse faze. La noi, de exemplu, în aprilie, cînd aveam 400-500 de infectări zilnic, era decretată starea de urgență și ieșeam din casă doar pe bază de bilețel. Astăzi, cînd avem de trei ori mai multe cazuri pe zi, starea e doar de alertă, ba chiar de curînd s-a decis prelungirea programului teraselor cu încă o oră. Sîntem tot mai infectați, dar în același timp tot mai relaxați. Nu e neapărat un paradox. Se confirmă regula că toleranța la orice fel de risc crește și individual, și social pe măsură ce te confrunți cu el. De altfel, ni s-a tot spus că trebuie „să învățăm să conviețuim cu virusul” care este printre noi. Măsurile de prevenție sînt tot mai țintite și se schimbă în funcție de situație, dar de multe ori și în funcție de interese. Pare că se face un fel de medie între ce spun experții, cerințele și influențele economice, mentalitățile populare și ideile autorităților. De aici apar măsurile oscilante, care din punct de vedere strict științific, matematic, par incoerente.

Se întîmplă la fel în toată lumea. Nu demult, de exemplu, austriecii interziceau românilor să le viziteze țara și opriseră toate zborurile dinspre România, iar mai nou, deși în România numărul cazurilor de COVID-19 a crescut, austriecii au început să permită intrarea pe bază de test, după modelul grecesc. Trebuie remarcat că bulgarii, în schimb, primesc turiști români fără probleme, iar la ei în țară pare că pandemia nici nu s-a prea simțit.

Noi înșine, românii, după ce am ieșit „victorioși” din primele luni de pandemie, am devenit acum (așa cum de altfel, din păcate, sîntem obișnuiți) unul dintre cazurile cele mai rele din Europa. Viceversa, după ce au fost în cea mai dramatică situație de pe planetă, italienii par acum să nu mai aibă aproape nimic. O evoluție cu atît mai ciudată cu cît e total diferită de cea a vecinilor spanioli de peste mare, care se află acum din nou „în topul” îmbolnăvirilor. Pandemia asta e cu atît mai demoralizantă cu cît e mai greu de înțeles. La fel ca gripa spaniolă de acum o sută de ani, unora le produce simptomele unei răceli mai puternice, în vreme ce pe alții pur și simplu îi răpune. Spre deosebire de gripa spaniolă însă, nu pare a fi deloc sezonieră, ba chiar s-ar putea zice că în lunile de vară a evoluat mai puternic. Unii specialiști care ne spuneau că vara pandemia va scădea în intensitate ignorau evidența că ea se dezvolta încă de atunci nestingherită în țări permanent calde precum India sau Brazilia. De altfel, cum mai spuneam și altădată, pandemia de COVID-19 a părut a fi însoțită de o pandemie de prostie publică. Sau, mai bine zis, pandemia de coronavirus a scos la lumină și prostia care mocnea peste tot. Și mai ciudat a fost cînd am descoperit că și experții se contraziceau.

Derutant la pandemia actuală este și că a afectat deopotrivă țări dezvoltate și țări sărace. Statele Unite, o țară evoluată, cu reguli relativ stricte și cetățeni relativ disciplinați (chiar cu excepțiile conjuncturale din prezent), continuă să fie în fruntea îmbolnăvirilor și a deceselor. Pe de altă parte, între țări similare ca populație și mărime, aproape vecine, cum ar fi Ungaria și Cehia, apar diferențe surprinzătoare. Astfel, Cehia a declarat de la începutul pandemiei de patru ori mai multe cazuri decît Ungaria. Desigur, e de luat în calcul și numărul testărilor. Și aici apar însă lucruri derutante. În România, pe măsură ce numărul testărilor a crescut, s-a mărit proporțional și numărul rezultatelor pozitive. Iar  numărul testărilor și implicit al cazurilor a avut un punct de inflexiune cînd Grecia a introdus obligativitatea testării pentru turiștii din România. O creștere a testărilor la cerere, nu a celor conform definiției de caz, cum se spune. Asta ar trebui să ne ducă cu gîndul la concluzia că dacă, în loc de 20.000 de testări zilnice, am face 100.000, am avea și de cinci ori mai multe cazuri? Adică 7.000 de infectări pe zi în loc de circa 1.400?  Nu cumva aici e loc de speculații și manipulări?

O altă observație greu de înțeles, spun doctorii, este că, de multe ori, membri ai aceleiași familii care n-au stat izolați unii de alții, la testare ies unii pozitivi și alții negativi. Iar povestea se repetă la un interval de timp. Adică unii iau virusul și acesta persistă în organism, în vreme ce alții nu-l iau chiar după ce stau mult timp în contact cu purtătorii. E o chestiune de receptivitate a corpului încă departe de a fi decriptată.

Mai enervant e însă să auzi că locurile din spitale pentru această maladie sînt pe terminate. Păi, nu asta a fost principala problemă, încă de la început? Nu asta trebuia să facem de șase luni încoace printr-un efort național: spitale de campanie specializate, locuri, ventilatoare? Nu asta trebuia să fie prioritatea priorităților? Mai știți cînd armata se lăuda cu construcția de izolete? Putem înțelege că nu există destui doctori sau destul personal specializat, dar nu că e lipsă de locuri pentru bolnavi.

În fine, aș zice că omenirea se află într-un proces de bîjbîială și de învățare, dar știm că omul s-a dovedit a fi cea mai adaptabilă și eficientă specie de pe planetă. Ne vom descurca și de data asta, chiar dacă încă nu ne dăm seama exact cum.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.