Frumuseţea nu va salva fizica

Publicat în Dilema Veche nr. 860 din 1 - 7 octombrie 2020
Comunismul se aplică din nou jpeg

În ultima vreme se tot aude formula dintr-un roman al lui Dostoievski, cum că „frumuseţea va salva lumea”. E la modă, cel puţin în România. Iată că o cercetătoare din Germania aduce argumente, pe parcursul unei întregi cărţi, că fizica, cel puţin, nu va fi salvată de frumuseţe. Nu fizicul, ci fizica. E o carte pe care cei cu pregătire în domeniu ar trebui s-o înţeleagă mai bine decît alţi cititori, dar care nu-i face să regrete nici pe nespecialiştii care o parcurg împinşi de curiozitate. Titlul românesc al volumului este Rătăciţi printre formule şi a fost tradusă la Editura Humanitas. Sabine Hossenfelder are şi un blog de succes în care se ocupă cu popularizarea ştiinţei, dar în primul rînd este un savant cu o experienţă serioasă în studii de fizică teoretică.

După mulţi ani de muncă, ea a ajuns la concluzia că există unele hibe în sistemele de cercetare şi încearcă să găsească o explicaţie pentru lipsa din ultimele trei decenii a unei descoperiri cu adevărat importante în fizică, în general, şi în fizica particulelor, în special. Excepţie a făcut doar bosonul Higgs, aşa-numita particulă a lui Dumnezeu, a cărui descoperire însă nu doar că fusese prezisă cu o jumătate de secol înainte, dar, în loc de limpezirile aşteptate, a adus cu ea mai degrabă noi probleme şi nedumeriri pentru fizicieni.

Dar n-am de gînd să intru în detalii teoretice, pe care nici eu nu le prea stăpînesc. Ce mi s-a părut  interesant de aflat din cartea Sabinei Hossenfelder e că şi în ştiinţa de înalt nivel se petrec unele fenomene pe care le credeam posibile doar în zone mult mai puţin ştiinţifice. Una din cele mai importante deficienţe ar fi aceea că sistemele de finanţare occidentale îi determină adeseori pe mulţi cercetători să exagereze şi să mintă cînd scriu proiecte în scopul primirii de fonduri. E valabil nu doar pentru fizicieni, dar fizica teoretică ar trebui să fie piatra de temelie a ştiinţei şi nu un domeniu de la care să se aştepte profituri imediate. Potrivit cifrelor publicate de autoare, cadrele universitare din Statele Unite şi Europa îşi pierd 40% din timpul de lucru scriind aplicaţii pentru fonduri de cercetare. De asemenea, ea observă că finanţările pe termen scurt îi descurajează pe savanţi să se implice în proiecte pe termen lung şi să-şi asume riscuri. Pentru a obţine recunoaştere şi publicarea unei cercetări mai uşor, un cercetător trebuie să meargă pe căi bătute, să-şi aleagă teme deja cunoscute, oarecum „populare”. Inovaţia, dezvoltarea unor idei noi şi neobişnuite nu aduc nici apreciere şi nici finanţare. Din ce scrie Sabine Hossenfelder rezultă şi că există un fel de inerţie, că multor fizicieni le e mai comod să meargă pe drumuri care e destul de evident că nu mai pot duce nicăieri.

Mi-e greu să mă abţin să compar treaba asta cu unele lucruri care se întîmplă în jurnalism. Ca, de pildă, prelungirea peste orice limite a unor subiecte, numai din motive de audienţă. De asemenea, în fizica teoretică apar nenumărate teorii neverificate şi uneori neverificabile experimental, e o adevărată inflaţie de teorii. Unde am mai auzit asta?

Pare că rigoarea ştiinţifică e pe cale să fie copleşită de fantezia ştiinţifico-fantastică, tot aşa cum rigoarea informativă e copleşită de nebunia scenaritei. E o marcă a vremurilor noastre pe care totuşi nu credeam că o vom găsi şi în lumea fizicienilor. Adică nu doar că oamenii obişnuiţi îşi pierd încrederea în ştiinţă (vezi mişcările antivaccin şi alte asemenea prostii), dar şi unii savanţii sînt tentaţi să nu mai respecte toate regulile cerute de obiectivitatea ştiinţifică.

„…deși oportunismul poate fi în avantajul supraviețuirii noastre, rareori e în avantajul dobîndirii cunoașterii”, scrie Sabine Hossenfelder. Autoarea atrage atenţia şi că savanţii sînt, asemeni tuturor oamenilor din societatea actuală, predispuşi la a se coagula în „bule” în care să se confirme unii pe alţii (predispoziţia spre confirmare). La fel, spune ea, savanţii sînt sensibili ca şi ceilalţi oameni la ceea ce aud mai des (predispoziţia atenţională sau efectul de expunere). E clar că lucrurile acestea pot distorsiona cercetările. S-ar zice că lumea devine tot mai subiectivă.

Revin însă la cea mai importantă temă a cărţii: frumuseţea teoriilor din fizică. Sabine Hossenfelder crede că mulţi dintre fizicieni greşesc căutînd sau lăsîndu-se seduşi de simplitatea, eleganţa sau naturalețea uneia sau alteia dintre teorii. „Istoria științei nu e plină doar de idei frumoase care s-au dovedit a fi greșite, ci, ca revers al medaliei, și de idei urîte care s-au dovedit a fi corecte”, constată ea. Pentru a afla în ce măsură are dreptate în această privinţă, autoarea a stat de vorbă cu o serie de fizicieni celebri, printre care şi trei laureaţi Nobel. Ideile fiecăruia, precum şi portretele lor schiţate sumar de autoare, formează o imagine inedită a elitei cercetătorilor din fizică. O elită care se confruntă cu un mare impas. Disciplina lor bate pasul pe loc.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.