Daddy, I'm Home!

Publicat în Dilema Veche nr. 390 din 4-10 august 2011
Dragoste şi răzbunare jpeg

E ceva ce nu se leagă. Ceva care nu puşcă. Ceva care a scîrţîit o vreme, iar acum huruie de-a dreptul. Ca entuziast al proiectului european, îmi vine greu să recunosc lucrurile astea. Dar starea de fapt care bolboroseşte în momentul ăsta e atît de evidentă, încît nu-i poate lăsa indiferenţi nici măcar pe euroentuziaştii patologici, hotărîţi să nu vadă decît partea vizionară, plăcută, edenică, a problemei.

Ştiu că o să-i supăr foarte rău pe unii, spunînd aşa ceva. Dar, dintr-odată, extrem de repede, sîntem foarte mulţi în jurul meselor cu trufandale. Într-o perioadă scurtă, fără traversarea unor procese de reconstrucţie socială, de redescoperire a nevoilor profunde şi adevărate, de existenţă comunitară şi de respect pentru interesul şi valorile comune, ne-am trezit egali, din toate punctele de vedere, cu toţi semenii noştri din Europa. În teorie, lucrul e absolut corect. Avem, cu toţii, dreptul la o viaţă bună şi la şanse egale. Însă e foarte greu să înţelegi măsura, atunci cînd, zeci de ani, ai primit totul cu porţia.

E minunat să mergi în concediu în străinătate, să descoperi locuri noi, să cunoşti oameni. Ultimii ani au produs nişte modificări uluitoare în peisajul general al imaginii concediului european. Nu mai există locşor de pe acest continent, să nu fie supraaglomerat. Şi nu mă refer doar la legendarele pieţe ale Romei, la bulevardele pariziene, la Rambla barceloneză sau la terasele scăldate în clinchet de halbe – la Viena şi la München. E aglomerat, acum, şi în cele mai obscure cătune din Pirinei, în aşezări normande şi bretone în care fluiera vîntul, sau în micile sate de pescari din sudul Cretei. Năvala noastră, a celor puşi la popreală ani la rînd, e colosală. Pe lîngă noi, pe lîngă unguri, cehi, bulgari, polonezi, vin valurile de turişti ruşi care schimbă filozofia concediului, aşa cum o înţelegeau occidentalii, în urmă cu doar cîţiva ani. Şi schimbă, cu atît mai dramatic, perspectiva actuală, de recesiune, asupra vacanţei. Un cîrciumar din Creta îmi povestea cazul exemplar al crizei europene, din punctul lui de vedere: „Domnule, lumea s-a schimbat complet în doar cîţiva ani. Cu puţină vreme în urmă, veneau aici nemţii şi comandau cinci-şase feluri, pentru fiecare persoană, la o masă. Lăsau bacşiş pînă-n trei euro. Acum, vin ruşii care comandă cît comandau nemţii, lasă, lejer, bacşiş peste cinşpe euro, iar turistul german a ajuns să mă întrebe cam cîţi peşti ar intra în două sute de grame de peşte mic, prăjit.“ Toate astea petrecîndu-se într-o ţară superbă, un paradis al vacanţelor, unde în toate călătoriile din ultimii zece ani nu am primit, nici măcar o dată, un bon fiscal.

Pînă la urmă, se dovedeşte că înţelegerea măsurii e foarte grea pentru toată lumea. E dificil să accepţi că trecerea de la brînză cu roşii, direct la antricot de viţel cu sos gorgonzola, e un proces foarte complicat, care aduce cu sine o mulţime de alte nevoi şi, în cele din urmă, un alt fel de a înţelege realitatea. Dreptul la egalitate de şanse nu mai e suficient. Dedesubtul lui, palpită o uriaşă dorinţă de recuperare, o foame, mai mult sau mai puţin conştientă, de a gusta din opulenţa imaginii pe care ne-am făcut-o despre democraţie, atunci cînd o priveam de la distanţă, printre gratiile frustrării. Libertatea e stoarsă ca un fruct din care nu se mai extrag esenţe, ci cantităţi record de suc natural. Cînd producţia de fructe nu mai e suficientă sau devine alarmant de costisitoare, apar soluţiile chimice, soluţiile surogat, formulele care garantează satisfacţia prin „arome identic naturale“. În fond, e greu pentru toată lumea. Unii trebuie să se obişnuiască, într-un fel sau altul, cu treptele naturale ale descoperirii prosperităţii, iar alţii – cu ideea că bunăstarea de ieri ar cam trebui să se dilueze mîine, în cantităţi rezonabile, în aşa fel încît să nu apară riscul dispariţiei totale a oricărei forme de confort. Unii cred, pe bună dreptate, că au tot dreptul de a trăi din ce în ce mai bine, iar alţii cred, la fel de îndreptăţit, că au dreptul de a trăi cel puţin la fel de bine cum au făcut-o pînă acum.

Cu cîţiva ani în urmă, în Scoţia, am cunoscut un personaj excepţional. Un nigerian şcolit la instituţii de educaţie de mare soi din Anglia, excelent partener de dialog, la seminarul la care participam împreună, şi minunat tovarăş de explorat locuri cu beri cremoase, care întind noaptea pînă la ore mici. La un moment dat, în cel mai simplu mod cu putinţă, mi-a predat o lecţie despre postcolonialism, care poate înlocui, prin exemplaritatea ei, un lung şir de conferinţe, laolaltă cu un raft de cărţi aride. Îmi povestea despre neliniştile comunităţilor tradiţionale din cîteva importante oraşe britanice, unde numărul de locuitori de provenienţă africană începea să-l depăşească pe cel al populaţiei autohtone. Pe de o parte, împărtăşea din plin starea de spirit a locuitorilor tradiţionali ai unui spaţiu care se modifica galopant sub ochii lor. Le înţelegea îngrijorările şi circumspecţia cu care priveau spre viitor. Nu e foate uşor să accepţi o schimbare bruscă a regulilor jocului, într-un spaţiu în care predictibilitatea şi aşezarea în regulă fac parte din definiţia locului, de nişte sute bune de ani. Pe de altă parte, mi-a spus o poveste care, dincolo de hohotul de rîs pe care l-a produs, m-a cutremurat. Îmi spunea că, în fosta colonie britanică în care se născuse, atunci cînd erau la şcoala primară, şi mult după, tuturor copiilor li se spunea, zi de zi, că omul alb, englezul, e… Tata. Că de la omul alb, de la englez, vine educaţia. Tot de acolo vine prosperitatea. Şi tot de acolo vin credinţa în Dumnezeu şi încrederea în viitor. „Prin urmare…“ – mi-a zis – „…în momentul în care am ajuns la Londra, după ce am ieşit din aeroport, am deschis larg braţele şi am strigat, fericit: Tată! Am venit acasă!“

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.