Comerţul anapoda

Publicat în Dilema Veche nr. 318 din 18-24 martie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Noul concurs televizat „Coşul corect“ pare să fie îngemănarea dintre două instituţii care au început să conteze mult prea mult în viaţa noastră: televiziunea şi hipermarketul (în cazul de faţă Realitatea TV şi Carrefour). Dacă ar fi să simplificăm lucrurile, am putea spune că aceia care oferă pîinea şi-au dat mîna cu cei care oferă circul. Televiziunile româneşti mizează, nici nu mai e nevoie s-o spun, aproape exclusiv pe circ. Despre concentrarea lor în mîinile cîtorva patroni n-am ce să zic, aşa e în toată lumea. Despre concentrarea magazinelor de mîncare şi de haine am însă ceva de zis, pentru că aşa ceva nu se întîmplă în vestul Europei. La noi se vede că micile prăvălii sînt sufocate prin metode bine puse la punct şi bine experimentate (descrise amănunţit de sindicatele din industria alimentară), metode care în alte ţări au fost mai de mult deconspirate şi demontate.   În România însă, fenomenul e în culmea progresului. Se deschid mall-uri tot mai multe şi tot mai mari, într-o frenezie de rău augur. În schimb, prin centrul Bucureştiului, de exemplu, nu mai prea poţi merge la cumpărături. Comercianţii din Piaţa Amzei au fost trimişi la plimbare, Oborul e şi el un mare şantier şi va deveni un tot atît de mare mall, în Piaţa Dorobanţi se intră în continuare ca la un muzeu cu piese rare, iar foarte puţinele magazine alimentare rămase prin zona centrală sînt deseori depăşite de numărul clienţilor. Într-o economie de piaţă, la aşa o cerere (şi la disconfortul tot mai mare de a apela la hipermarketuri) te-ai aştepta să apară imediat altele. Ei bine, asta nu se întîmplă.

Se întîmplă, în schimb, de mai mulţi ani un alt fenomen, şi anume, proliferarea binomului bancă-farmacie, prezent astăzi la orice colţ de stradă. Multe asemenea aseptice oficii s-au înfiinţat chiar pe locul unor pitoreşti magazine cu alimente (despre care tot românul, fie el negustor sau consumator, îşi închipuia că vor fi rentabile la nesfîrşit). Dintr-o dată, parcă toţi românii au descoperit reţeta fericirii: credit şi xanax. Dacă prin anii ’90, băncile îşi construiau sedii somptuoase cu sticlă, marmură şi faianţă, care păreau un fel de lăcaşe de cult destinate doar marilor profitori ai tranziţiei, astăzi stilul s-a schimbat. Acum, banca este precum tutungeria: populară şi la îndemînă. La scurt timp după această proliferare a venit criza economică iar, odată cu ea, s-au înăsprit şi condiţiile de creditare. Te-ai fi aşteptat ca băncile să înceapă a se rări. Aiurea. Nici asta nu s-a întîmplat.

Dacă în comunism, din ciudate motive administrative, într-un oraş puteau apărea nefiresc de multe frizerii sau de întreprinderi de pompe funebre şi, în general, între ofertă şi cerere nu exista nici un fel de corelare (vezi articolul dlui Andrei Pleşu din nr. 315 al acestei reviste), ar fi de aşteptat ca în capitalism lucrurile să se regleze din acest punct de vedere. Teoretic, funcţionarea pieţei ar trebui să elimine automat prăvăliile inutile şi să aducă imediat produsele sau serviciile cerute. Din ’90 încoace însă, lucrul acesta se petrece într-o manieră grosieră, cu oscilaţii ample şi multe inerţii.


Pare că breasla micilor negustori bîjbîie în neştiinţă. Sînt mulţi care încă nu-şi gîndesc afacerile pe termen lung, care nu ştiu sau nu vor să obţină profit din rulajul mare al produselor şi din adecvarea la o cerere tot mai diversă. Mizează în continuare, după ureche, pe ceea ce li se pare lor că „ar merge“ fără probleme, tot aşa cum televiziunile sau radiourile apelează doar la reţete „sigure“ care pînă la urmă se dovedesc falimentare. Pe fondul acestei bîjbîieli, lanţurile mari şi hipermarketurile cu aşa-numitul know-how profesionist din vest ocupă întreaga piaţă, făcîndu-ne pe toţi dependenţi de ele. În orice caz, proporţia magazinelor din oraşe continuă să pară nefirească. Chiar şi la 20 de ani după căderea comunismului, piaţa funcţionează straniu, cu excese şi aberaţii, cu noduri şi cocoloaşe. Presupun că o vină mare e în grădina celor care împart autorizaţiile. Sînt birocraţii şi descurcăreţii din funcţiile administrative, care încă seamănă cu personajele din cărţile lui Ilf şi Petrov.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Amenda primită de o pensionară din Brașov pentru că a plantat flori în grădina blocului. „Este anormal ce se întâmplă”
Poliţia Locală Braşov a dovedit exces de zel în cazul unei femei de 76 de ani care a plantat câteva flori în zona verde a blocului în care locuia, potrivit bzb.ro.
image
Nike și Adidas, bătute de niște fete fâșnețe: invenția unei companii elvețiene fascinează lumea FOTO
Giganții de pe piața încălțărilor de alergare au înregistrat un eșec rar după un maraton major. La Boston, primele trei locuri din clasamentul feminin au fost ocupate de atlete care au purat alte mărci.
image
Joaca de-a vremea. Posibila cauză a inundațiilor catastrofale din Dubai, ploaia artificială VIDEO
Despre „însămânțarea norilor” se vorbește de mult timp, iar tehnica este folosită în multe țări care au probleme mari din cauza secetei. Sunt voci care spun că vremea ciudată din Dubai este legată de ploaia artificială creată acolo pentru a mai îmblânzi vremea.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.