Ciocnirea muștelor

Publicat în Dilema Veche nr. 851 din 30 iulie - 5 august 2020
Comunismul se aplică din nou jpeg

Trebuie să recunosc că, încă de la apariția ei, așa-numita „linie de demarcație Huntington” mi-a fost neplăcută. Cred că, dacă vrei, poți găsi oricînd argumente în favoarea acestei teorii, dar, în același timp, sînt convins că, la fel de bine, poți găsi și tot atîtea contraargumente. Mi-aduc aminte că pînă și Ion Iliescu a declarat la un moment dat că, de cîte ori au avut ocazia, românii au ales Europa, din care întotdeauna s-au considerat ca făcînd parte. Astăzi, te poți întreba pe bună dreptate de ce ar fi Ungaria (țară trecută de Huntington de partea „occidentală” a liniei) mai europeană sau mai atașată de valorile occidentale și democratice decît România (plasată la est de amintita linie). Știm bine ce probleme creează regimul lui Viktor Orbán în Europa. Celebra separație s-a făcut pe criterii religioase, dar ea nu împiedică România să fie în momentul de față un membru mai loial Uniunii Europene și alianței NATO decît vecina sa de la vest. Însă chestiunile de genul acesta nu par a fi niciodată stabile sau definitive, se pot schimba oricînd, depinzînd de permanentele oscilații politice. Limitele trasate de strategi și politologi nu sînt, în fond, decît niște creații subiective, care poartă amprenta propriilor lor orizonturi culturale, interese și impresii de moment. Criteriile după care sînt gîndite astfel de limite pot fi extrem de diferite și, în consecință, liniile de separație pot varia și ele extrem de mult. Din nefericire, dincolo de teorii, avem în istorie și exemple de nenumărate tratate care au fixat frontiere arbitrare, separînd în mod fizic țări, orașe, străzi, oameni și familii, fără nici o noimă.

Coborînd însă din înălțimile rarefiate ale analizelor geopolitice, în momentul de față mă preocupă o linie de separare cu totul nepolitică. De fiecare dată cînd traversezi Germania și Austria dinspre vest, pînă pe la Viena poți constata că, pe timp de vară cel puțin, parbrizul mașinii rămîne curat ca lacrima (chiar și la vitezele nelimitate de pe autostrăzile germane). Culorile pădurilor, dealurilor și cîmpiilor sînt foarte vii și proaspete. În Ungaria, în schimb, totul devine spălăcit și prăfos. Trecînd însă peste culori și alte impresii subiective, chiar și la viteze limitate, parbrizul începe să se umple de urmele concrete ale insectelor. În Ungaria, șoferul are nevoie de un gest în plus: trage frecvent de maneta prin care stropește parbrizul, încercînd de zor să evite obturarea completă a vizibilității. Un lucru pe care nu-l făcea în Germania sau în Austria. Borșul de pe geam pare să marcheze o nouă regiune în care a intrat. Mizeria asta continuă, evident, și în România. Cine doarme peste noapte la Arad va descoperi și cum automobilul se acoperă de un strat subțire de praf, ceva ce nu se întîmplă în Austria sau Germania. Un Huntington naturalist și nu politolog ar trage, poate, o limită de demarcație undeva între Viena și Budapesta: limita insectelor care se storcesc pe parbriz. Culmea e că linia cam coincide cu granița maximei extinderi a Imperiului Otoman din secolele al XV-lea și al XVI-lea, cînd Ungaria era pașalîc, iar Țările Române plăteau bir sultanilor. Cam tot pînă pe acolo s-a întins și teritoriul ocupat de sovietici după cel de-al Doilea Război Mondial. Te poți întreba, astfel, dacă nu cumva turcii au eșuat de două ori în fața Vienei, iar rușii s-au retras repede din zonă tocmai pentru că acolo nu mai erau muște, țînțari și alte tipuri de gărgăuni.

Asociat cu această chestiune, descoperi și că spre est, începînd din Ungaria, deși culorile peisajului pălesc, așa cum spuneam, miasmele se intensifică. Toaletele încep să capete iz. Aș spune că Austria are cele mai curate toalete din Europa, deși, dacă e să te iei după Thomas Bernhard, nu întotdeauna a fost așa (în 1985, scriitorul invoca, în romanul său Vechi maeștri, necesitatea unei „reforme a toaletelor” din Austria). Ei bine, dacă reforma a avut loc, cum se pare, ea s-a oprit în mod clar la granița estică. În Ungaria, rămîne întrucîtva similară doar taxa care se percepe în benzinării, 100 de forinți, ceva mai mică față de cei 50 de cenți din Austria (care acolo însă ți se returnează dacă și cumperi ceva). Fiindcă, spre deosebire de eurocenți, de forinți e mai greu să faci rost, de multe ori trebuie „să te descurci” cumva în țara lor sau să te ții pînă în România, unde condițiile sînt asemănătoare, dar măcar treaba e gratuită și nu e nevoie să te cauți prin buzunare de tot felul de monede.

În fine, linia de demarcație a curățeniei toaletelor de pe șosele o urmează destul de fidel pe cea legată de insecte, ceea ce mă face să cred că studiul ciocnirii civilizațiilor ar putea fi îmbunătățit printr-un studiu specific al ciocnirii muștelor de parbriz.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.