Ce ne-am fi făcut?

Publicat în Dilema Veche nr. 924 din 23 decembrie 2021 – 5 ianuarie 2022
Comunismul se aplică din nou jpeg

Am auzit o tînără de vreo 25 de ani elogiind beneficiile perioadei comuniste. Probabil că  părinții ei, îndoctrinați pe viață, îi transmiseseră fiicei, născute după Revoluție, nostalgiile lor. Ea credea că în acele vremuri, dincolo „de unele neajunsuri”, cum ziceau tovarășii, era o societate echitabilă, în care toți oamenii aveau serviciu, învățămîntul și asistența medicală erau gratuite și disponibile pentru toți, iar oricine își permitea concedii lungi la mare și la munte. Ascultînd-o, m-am gîndit că, și de-ar fi să ne tot repetăm, niciodată nu va fi prea mult sau prea tîrziu să le spunem tinerilor, cît mai amănunțit, cum era de fapt viața de dinainte de 1989. M-aș rezuma aici la cîteva caracteristici ale ultimului deceniu comunist, din ale cărui „beneficii” am apucat să mă înfrupt complet și în deplină cunoștință de cauză, și aș aminti în special detalii de sezon, adică din perioada „sărbătorilor de iarnă”.

Pe rafturile „alimentarelor” se mai găseau doar sticle dintr-un așa-numit vin spumos (de nebăut), uneori niște cutii cu creveți vietnamezi, alteori borcane cu bulion, pungi de sare, și, rareori, borcane cu compot. Restul alimentelor, pîine, unt, brînză, salam cu soia, lapte, iaurt, ouă, se obțineau doar stînd la coadă. Pentru carne se dădeau bătălii în toată regula, chiar dacă aceasta era de o calitate foarte proastă, mai mult grăsime, oase și zgîrciuri, iar în ultimii ani oamenii se înghesuiau să cumpere și „tacîmuri” sau „adidași”, adică gheare și gîturi de pui sau copite de porc. Mai de curînd am aflat că unele doamne puneau deoparte în timpul anului mai multe rude de salam de vară, ca să fie sigure că au din ce face sarmale de sărbători. Cafea nu se mai găsea, erau doar niște înlocuitori oribili porecliți „nechezol”. Rarisim, puteai avea norocul să găsești ciocolată chinezească. Uleiul și zahărul erau cartelate în toată țara și chiar și așa se obțineau doar stînd la coadă. În multe locuri, și alte alimente, ca făina sau orezul, se dădeau numai pe cartelă. Asta nu era însă o garanție că le și găseai. Pîinea era de multe ori goală pe dinăuntru („cu gaură”). Țăranii, care nu mai găseau deloc pîine la sate, veneau la București, de unde însă nu prea reușeau s-o cumpere, pentru că vînzătorii, vigilenți, le cereau buletinul. Dacă nu aveau domiciliul în București nu erau serviți. Cei de la coadă, orășenii, îi acuzau că dau pîinea la porci. Atmosfera de la cozi putea deveni de-a dreptul grotescă, unii încercînd să se pună bine cu vînzătorii care erau atotputernici. Așezarea cumpărătorilor nu semăna cu rîndurile aerisite de astăzi, ci mai degrabă cu îmbulzeala oilor care vor să intre în țarc.

Berea nu făcea spumă și adesea era acră, iar vinul pelin (amar) devenise o băutură la mare căutare. Oamenii mergeau prin oraș într-un fel de vînătoare permanentă de alimente. Orice coadă era bună, indiferent ce se vindea acolo. Nu te duceai să iei unt sau ouă, te duceai să iei ceva, orice, de mîncare. Pungile de plastic (de un leu, cum li se zicea) erau strînse și păstrate cu sfințenie pentru că nici ele nu se găseau ușor.

Cu ocazia „sărbătorilor de iarnă” („Crăciun” nu se putea spune), prin orașele mari se mai găseau portocale sau banane (unii copii de la țară nici nu știau cum arată bananele). Cînd se răspîndea vestea că „s-au băgat” la alimentara din colț, era motiv de învoire de la serviciu. Bananele erau însă verzi, iar lumea le învelea în ziare și le ținea cîteva zile într-un loc mai înalt din casă, unde era mai cald, să se mai coacă. Prea lesne de procurat nu era nici hîrtia igienică (era de un singur fel și foarte aspră). Cînd găseau, oamenii luau cît mai multe suluri, le înșirau pe o sfoară și le treceau pe după umăr. Văzîndu-i, automat te gîndeai la gluma care spunea că trăiam „vremuri căcăcioase”.

În case și la serviciu era frig, unele calorifere înghețau și se spărgeau. Ceaușescu recomanda în mod public oamenilor să pună pe ei „o pătură în plus”. Frig era și în spitale, în școli sau în sălile de spectacol. La teatru, spectatorii stăteau încotoșmănați cu paltoane, căciuli și mănuși. Din gura actorilor replicile ieșeau cu aburi. La benzinării erau cozi de Dacii 1300, cu motoarele oprite și pe care șoferii le împingeau cu mîna, ca să nu mai consume nici un pic din prețioasa benzină raționalizată. Curentul electric se oprea periodic și oamenii țineau în casă, la îndemînă, chibrituri și lumînări, ca să nu orbecăie în asemenea momente. De fapt, nici pe chibrituri nu te puteai baza prea mult, pentru că luau foc destul de greu, după mai multe încercări. Apa caldă era cu program, la fel ca și televiziunea unică de stat. Dacă era ger, presiunea gazelor scădea pînă la zero, iar fabricile de pîine își încetineau sau își opreau producția. Gospodinele găteau noaptea, cînd presiunea mai creștea.

Brazii de împodobit pentru „sărbătorile se iarnă” erau anemici și de cele mai multe ori din specia molidului, care se scutura rapid, uneori pînă ajungeai acasă cu el (a se vedea scheciul lui Toma Caragiu din anii ʼ70). Tramvaiele și autobuzele veneau la intervale mari, iar înghesuiala din ele e astăzi de neimaginat. Există totuși fotografii, incredibile acum chiar și pentru cei care au trăit acel fenomen, cu oameni agățați ciorchine de uși sau cățărați pe tampoanele tramvaielor.

La toate astea se adăuga teroarea. Frica de Miliție, de Securitate și de informatori era omniprezentă. Doar pentru că n-aveai asupra ta buletinul de identitate, la un eventual control, riscai să fii luat la secție și chiar bătut acolo (eu chiar am pățit-o într-o seară).

În asemenea condiții de viață, la radio și televiziune, în ziare și la difuzoarele care funcționau non-stop (instalate în unele localități chiar în noiembrie 1989, înainte de al XIV-lea congres al PCR) se cîntau întruna imnuri de slavă (ca niște slujbe religioase) pentru „iubiții conducători” Nicolae și Elena Ceaușescu.

Ce ne-am fi făcut fără Revoluție?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
ISIS amenință să se răzbune pe Putin pentru torturarea suspecților de terorism care au ucis 137 de oameni în sala Crocus. „Asasinii” au fost bătuți, electrocuți și mutilați
Gruparea jihadistă Stat Islamic i-a amenințat pe rușii „sălbatici“ cu „masacrul” , inclusiv pe Vladimir Putin, pentru torturarea bărbaților suspectați că au ucis 137 de persoane într-un atac terorist la o sală de concerte de lângă Moscova, vineri, 23 martie.
image
Economist șef al BNR: „Nu vă mai așteptați să vă crească nivelul de trai. Sortați plasticele, mergeți mai mult cu mijloacele de transport în comun”
Economistul șef al Băncii Naționale Române. Valentin Lazea, recomandă românilor să sorteze plasticele din gospodărie și să renunțe la zborurile cu avionul, pentru a avea un nivel de trai mai bun.
image
Surpriză de proporții în dosarul tragediei de la 2 Mai: procurorii cer strămutarea cauzei. De ce nu mai au încredere în judecători
Deși, de regulă, părțile dintr-un dosar recurg la cereri strămutarea a unui proces, sperând in sentințe favorabile, de această dată Parchetul a făcut această cerere, unul dintre motive fiind acela că se fac mari presiuni din partea opiniei publice.

HIstoria.ro

image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene. 

image
Bacalaureatul de tip nou din 1948: „Aspecte de la un examen care nu mai seamănă cu cele din trecut“
În 1948, elevii şi cadrele didactice erau puse în faţa Bacalaureatului de tip nou.
image
Cine a fost cel mai impunător reprezentant al vechii boierimi?
Tânărul Cantacuzino va urma cursurile Facultății de Drept din Paris, unde își ia și doctoratul în 1858.