Note, stări, zile

Publicat în Dilema Veche nr. 808 din nr. 808
Presa românească de ieri şi azi jpeg

12 august 2019 

● M-a emoționat să văd că peste 20.000 de oameni, din țară și din diaspora, au înțeles să vină la București, pe caniculă, cu mijloace proprii („Aș! Finanțați de „reacțiune“!), în amintirea demonstrației pe care, cu un an în urmă, „instituțiile“ statului înțeleseseră să o „rezolve“ golănește, cu pumni, gaze lacrimogene, pompe de apă, minciuni manipulatorii, pe scurt cu furie mitocănească ambalată „legislativ“. N-au fost 250.000, cum se tot anunțase, dar au fost suficient de mulți ca să ne mîngîiem cu sentimentul că „societatea civilă“ există încă.

Demonstrația de anul acesta ne oferă însă prilejul unei reflecții mai nuanțate asupra abuzului polițienesc care ne-a indignat și dezgustat data trecută. Am aflat că există și un alt tip de „abuz“, mai fățarnic, un abuz de natură să deturneze sensul civismului, să valorifice deviatoriu solidaritatea populară, să transforme protestul în materie primă electorală, mediatică, propagandistică etc. Partidele de opoziție își anunță, inimos, prezența în piață, candidații la președinție profită de înghesuială ca să adune semnături pentru succesul propriu, iar partidul de guvernămînt, în loc să-și ceară scuze pentru reacția de anul trecut, în loc să ofere explicații, anchete lămuritoare, măsuri punitive pentru vinovați, se transformă în mătușă grijulie, duioasă, înamorată de insomnia națiunii. Un reprezentant notoriu al PSD (fost ministru) propune, generos, ca ziua de 10 august să devină „Ziua Unității Civice“ (un exemplu exasperant de șmecherie nătîngă), iar o altă vedetă a partidului înlocuiește dispozitivele de gazare utilizate anul trecut, la comanda colegilor săi, cu mulțumiri tandre adresate protestatarilor: au fost cuminți, înțelepți, democrați. Și – ca şi el! – s-au ferit să „politizeze“… Cît despre „forțele de ordine“, au trecut de la bîtâ la concubinaj. Se ocupă, cu lacrimi în ochi, de nevoile demonstranților: să nu le fie sete, să ajungă cu bine înapoi acasă, să fie îmbrățișați cu drag și îndemnați să mai poftească și altădată, cînd vor avea chef! Una peste alta, adunarea din 10 august a fost, anul acesta, un „succes“ pentru toată lumea. De-acum încolo, ne vom întîlni regulat și vom încununa fiecare reîntîlnire cu o sîrbă patriotică.

N-aș vrea să se înțeleagă că prefer conflictul sîngeros, că vreau „scandal cu orice preț“, dar atrag atenția că și cordialitatea mimată, festivismul ipocrit sau preluarea unui eveniment popular în sfera intereselor proprii (de carieră sau de partid) e, în alt fel, periculoasă și perdantă pentru oamenii de bună credință. Politicienii noștri sînt, în această privință, bine orientați „strategic“: își etalează solemnitatea (gata de sacrificiu) dinaintea marilor aniversări istorice, pupă, smeriți, moaște și recită „Tatăl Nostru“ în văzul publicului creștin, ca să se vadă că sînt gata de călugărie și răstignire și că lucrează direct cu Dumnezeu. Din păcate, există români „de-ai noștri“ care se lasă fraieriți pios, „gîndesc pozitiv“ și votează mistic… Iar în timpul liber savurează, ajutați de mass-media, sinistre nenorociri locale, utilizate, luni întregi, ca entertainment sau, iarăși, ca „armă“ de luptă politică, sau cîștig gazetăresc.

● Viciile de funcționare instituțională la nivel „macro“ sînt foarte grave, dar din fericire rapid perceptibile, evidente, dacă nu chiar strigătoare la cer. Dar asta face ca viciile la nivel „micro“ să treacă, adesea, neobservate, rămînînd, pe termen lung, nereformabile. Spre ilustrare, voi semnala cîteva experiențe de vacanță, în diverse locuri ale țării. „Instituția“ pe care o am în vedere este aceea a „serviciilor“. Nu, nu a serviciilor de informații, ci a serviciilor publice curente, cele a căror bună administrare pare subînțeleasă și la îndemînă. Despre ele s ar putea scrie o carte compactă. Mă opresc la cîteva asemenea „accidente“, semi-amuzat, dar și semi-isteric.

Mergi să mănînci la un restaurant bine plasat, ceri lista de bucate și comanzi, cu ochii pe meniu, „cartofi gratinați cu broccoli“. „N-avem!“ „A, n-aveți broccoli“ – spui, încercînd să fii înțelegător. „Nu, n-avem cartofi!“ – ți se răspunde prompt. Carevasăzică, „tradiționalii“ cartofi s-au reîntors, definitiv, în America… Altă comandă: „O salată de fructe, vă rog.“ (E scrisă în meniu la „deserturi“.) „N-avem!“ Unele deserturi sînt infinit mai „sofisticate“, dar materia primă pentru o banală salată de fructe lipsește. Criză! În alt loc, citești, la oferte, „supă de ceapă“. Asta da, asta nu mai e ceva chiar la îndemînă. Ceapă avem, slavă Domnului, dar rețeta franțuzească a combinației e doar pe net. Așa că, pentru simplificare, improvizăm autohton: într-o zeamă de tip „vegeta“ aruncăm cîteva felii de ceapă inexpresive și, deasupra, instalăm o bucată de pîine prăjită cu brînză. Nici o legătură cu supa de ceapă de la ea de-acasă. Rămîi perplex și melancolic: nici un bucătar nu e obligat să pună în meniu o asemenea „exotică“ rețetă. Dar dacă tot o pune, de ce nu face efortul minim să-i caute măcar alcătuirea pe Google? Adaug, trist, că stăm prost cu școala de chelneri (cu mici excepții): au ocupate doar două mese, dar trebuie să te agiți intens ca să le atragi atenția, nu sînt stingheriți de lacunele culinare ale „stabilimentului“ unde lucrează, sînt cînd de un servilism jenant, cînd de o fudulie isterică și, de multe ori, nu știu ce au de vînzare. „Un gin tonic, vă rog!“ „N-avem!“ „Păi, am văzut la bar sticle de gin!“ „Gin avem, dar nu de care ziceți dvs.!“ „Apă tonică aveți?“ „Cum să nu?!“ „Atunci aveți și gin tonic!“ „A, da?“

Nu pretind că nu există și chelneri de ispravă. Dar, statistic vorbind, ar mai fi de lucru… Reforma reală trebuie să fie integrală. Și să pornească de la un inventar de necesități globale: n-avem autostrăzi, n-avem destule spitale, n-avem școli ca lumea, n-avem closete publice curate, dar n avem nici pedagogi bine calificați, n avem, iată, nici școli de chelneri bune, n-avem nici negustori pricepuți și cinstiți, nici funcționari publici profesioniști, n-avem de mai nici unele… Cine-i de vină? Ghinionul istoric, străinii, otomanii, fanarioții, rușii, ungurii, comuniștii, capitaliștii, liberalii, iliberalii, americanii, aroganții macho, transsexualii, stînga și dreapta. Toți! Sîntem loviți de soartă. Un popor de zîne, încălecat de toți zmeii cerului și pămîntului. Asta-i situația!

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.