Nevoia de umanioare

Publicat în Dilema Veche nr. 424 din 29 martie - 4 aprilie 2012
Ce ştii să faci? jpeg

La începtul lui 2008, într-un editorial din New York Times, Stanley Fish observa că „raportul Comisiei pentru Studii superioare al Statului New York“ abia dacă menţiona „artele şi ştiinţele umaniste“. Evident, nu era vorba de o simplă „scăpare“, de o neglijenţă întîmplătoare. Era simptomul unei crize de statut, resimţită peste tot în lume, atît în universităţi, cît şi în institutele de studii avansate. O asemenea criză de statut nu se rezumă la o simplă pierdere de prestigiu, la o marginalizare (nedreaptă), la o reformă generală a ierarhiilor cunoaşterii. Ea pune în discuţie însăşi justificarea academică şi mai ales socială a „ştiinţelor umaniste“ şi are un efect direct asupra susţinerii lor financiare.

Cînd a început această riscantă segregaţie? Cînd au început „umanioarele“ să fie tratate „ca o limbă străină“ (Geoffrey Harpham)? Un răspuns plauzibil ar invoca secolul al XIX-lea, cu spectaculosul salt înainte al ştiinţelor naturale. Gangolf Hübinger îi aminteşte, în acest sens, pe fiziologul berlinez Emil du Bois-Reymond care clama, într-o conferinţă din 1877: „Kein griechisches Scriptum mehr!“ şi pe Georg Simmel, care vorbea, încă din 1911, de o „tragedie a culturii“, într-o epocă tot mai puţin interesată de „formarea caracterelor“ în sensul umanismului clasic şi tot mai preocupată de „competenţe“ exterioare, axate pe ideea de carieră. Thomas Mann, în 1929, evoca, la rîndul lui, un „ethos al umanităţii burgheze“ care ar merita să fie „salvat“. Binomul „ştiinţe ale naturii“ – „ştiinţe ale spiritului“ e „dramatizat“ în anii ’50 ai secolului trecut, de cartea celebră a lui C.P. Snow despre „Cele două culturi“. Ce e mai important pentru „omul modern“? Să ştie legea a doua a termodinamicii, sau piesele lui Shakespeare? Acest mod de a pune problema nu favorizează dialogul şi complementaritatea, ci, mai curînd, excomunicarea reciprocă. Inevitabil, au apărut avocaţi ai tuturor nuanţelor: umanioarele erau, încă de la începutul secolului trecut, în situaţia de a fi „apărate“ (vezi lucrarea lui Irving Babbitt din 1908 despre studiul literaturii în colegiile americane). Astăzi, dezbaterea s-a înteţit, implicînd tema supravieţuirii academice a unor discipline care, pînă mai ieri, păreau subînţelese. Există şi argumentele unei „nobile gratuităţi“ (cf. Stanley Fish: „La întrebarea «la ce sînt bune ştiinţele umaniste?» singurul răspuns onest este că nu servesc la nimic (…) Au o valoare intrinsecă“) şi cele ale unei anumite melancolii romantice (cf. Anthony Kronman, care arată în ce măsură „ştiinţele umaniste“ au meritul de a stimula simţul valorilor, cunoaşterea de sine, capacitatea de a înţelege diferenţele culturale, creativitatea, imaginaţia, spiritul de toleranţă etc.). Se admite, de asemenea, că dialogul dintre oamenii de ştiinţă din toate domeniile (inclusiv ştiinţele naturii) nu poate fi decît favorizat de un fond cultural comun, întreţinut de studiile umaniste. Geoffrey Harpham merge pînă la a spune că pînă şi criza prin care trecem toţi la ora actuală ar putea fi mai bine înţeleasă şi mai eficient depăşită, dacă s-ar acorda mai multă atenţie „naturii sociale şi imaginative a valorii“, conglomeratului de încredere, speranţă, iluzie, lăcomie şi teamă care decid, în asemenea momente, comportamentul uman, dincolo de calcule şi statistici. Economiştii nu greşesc prin lipsă de precizie, ci prin abuzul preciziei. A accepta – în trena ştiinţelor umaniste – „caracterul ficţional al realităţii“ e a fi cu un pas mai aproape de cauzele crizei… Mai nou, Martha Nussbaum, în cartea Not for Profit. Why Democracy needs the Humanities – Nu pentru profit. De ce are nevoie democraţia de ştiinţele umane, insistă asupra necesităţii de a muta accentul de pe „formarea profesională“, pe o educaţie de tip socratic, implicînd arta argumentării, gîndirea critică, atenţia la alteritate.

În România, am putea aduce, în favoarea „umanioarelor“, un argument în plus, legat de experienţa istorică a unei ţări care, vreme de aproape 50 de ani, a stat sub presiunea ideologică a unei dictaturi. Ştiinţele umaniste au constituit, în toţi aceşti ani, singura supapă de supravieţuire a cultului pentru valori, pentru demnitatea spiritului, pentru curaj civic. Puterea politică a intuit „pericolul“, subversiunea latentă, a culturii umaniste şi şi-a concentrat asupra ei toate mecanismele cenzurii. Nu fizica, nu chimia, nu matematicile au fost vizate de vigilenţa ideologică, ci tocmai umanioarele. Ar fi trist ca regimurile democratice de astăzi să înţeleagă mai puţin importanţa studiilor umaniste decît o înţelegea un regim dictatorial. Şi ar fi trist să nu se înţeleagă ce se poate pierde prin neglijarea unui district al cunoaşterii al cărui rol în salvgardarea demnităţii umane a fost şi trebuie să rămînă decisiv. Avem toate motivele ca, tocmai într-o fostă ţară comunistă, să punem un accent special pe dezvoltarea ştiinţelor umaniste. Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in duerftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.  

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

femeie primavara energie 2154351719 33801238 jpg
Vreme de început de vară în toată țara, duminică, 19 aprilie. Temperaturi de până la de 24 de grade
Vremea va fi frumoasă duminică în cea mai mare parte a țării, iar temperaturile vor urca peste valorile obișnuite pentru această perioadă. În unele regiuni, meteorologii anunță totuși ploi slabe pe parcursul zilei și în timpul nopții.
Svabi  Foto Primăria municipiului Timișoara jpg
Destinul dramatic al coloniștilor șvabi din Banat: de la colonizările prințului Eugen de Savoya la pericolul bandelor de lotri
Banatul, în trecut una dintre cele mai prospere regiuni ale țării, își leagă o parte importantă din istorie de comunitatea șvabilor dunăreni, colonizată aici în secolul al XVIII-lea, care a avut însă o soartă tulburătoare.
Câteva lucruri de ştiut despre     Reclame jpeg
Care este psihologia din spatele reclamelor?
Robert Cialdini este un cercetător cunoscut, care a comprimat întreaga psihologie din spatele comerțului în 9 principii cunoscute pe scară largă.
Vladimir Putin FOTO AFP
„Operațiunea Amurg”: Se pregătește o lovitură de stat împotriva lui Putin?
Cercul de putere din jurul lui Vladimir Putin ar fi mai aproape ca oricând de o ruptură majoră, pe fondul unei economii aflate sub presiune și al unui război care pare fără ieșire.
Nicu Covaci FOTO Facebook
Astăzi Nicu Covaci ar fi împlinit 78 de ani. Povestea marelui artist. A fost interzis de regimul comunist
Pe 19 aprilie 1947, la Timișoara, se năștea Nicu Covaci, artistul care avea să devină una dintre cele mai influente figuri ale muzicii românești și fondatorul trupei Phoenix, o formație care a depășit statutul de simplu grup rock și a devenit un reper cultural și identitar pentru mai multe generații
mic dejun png
Ce să mănânci dimineața ca să te menții în formă după 40 de ani. Combinația simplă care face diferența
Un mic dejun aparent banal începe să câștige tot mai mult teren în recomandările specialiștilor în nutriție.
iran centrale electrice/FOTO:X
De ce atacarea infrastructurii energetice și de apă a Iranului nu este o strategie câștigătoare pentru SUA
Ideea unei lovituri directe asupra infrastructurii critice a Iranului – centrale electrice, câmpuri petroliere sau instalații de desalinizare – este prezentată, în anumite cercuri politice de la Washington, drept o opțiune de presiune maximă.
Bulgaria foto Unsplash jpg
Miza alegerilor din Bulgaria pentru România. „Nu suntem pe nicăieri”
Bulgarii își aleg duminică viitorul, iar miza e una aparte, la fel ca în Ungaria. Analistul politic Ștefan Popescu explică, pentru „Adevărul”, din ce cauză mai suferă relațiile româno-bulgare și ce e de făcut.
Viaductul Luncoiu de la Brad  Foto Daniel Guță  ADEVĂRUL (3) JPG
Fostele căi ferate uitate, reactivate ca trasee verzi. Noile piste de biciclete și trasee de drumeție prind avânt în Europa
Numeroase căi ferate din România au rămas abandonate de mai mulți ani, fără ca autoritățile să caute soluții pentru reactivarea lor. În Europa, mii de kilometri de căi ferate dezafectate au devenit coridoare verzi, destinate drumeților și bicicliștilor.