Negaționism COVID

Publicat în Dilema Veche nr. 916 din 28 octombrie – 3 noiembrie 2021
Frica lui Putin jpeg

Termenul „negaționism” se referă de obicei la atitudinea celor care neagă anumite catastrofe istorice: Holocaustul evreilor, lagărele lui Stalin, „Marea foamete” din Ucraina, ororile Revoluției Culturale chineze, genocidul armenilor și așa mai departe. Sînt atitudini și teorii pseudo-științifice care contestă istoria, știința și nenumărate mărturii personale, așadar în pofida oricăror dovezi solide și fapte verificate, în mod repetat și sistematic (uneori și cu susținerea unor autorități politice), cu efectul că încurajează discursul urii, antisemitismul, totalitarismul și xenofobia, ba chiar și acte criminale. Cum se știe, negaționismul este sancționat de legislațiile multor state europene (inclusiv România) și reprezentanții săi nu mai pot invoca libertatea de expresie, în acest caz, pentru a-și debita inepțiile, avînd a răspunde înaintea Justiției.

Întrebarea pe care trebuie neapărat s-o punem este dacă deja putem vorbi și de un negaționism COVID comparabil și, mai ales, dacă el n-ar trebui asimilat „vechiului negaționism” și tratat cu o comparabilă severitate de autoritățile statului, dar și de opinia publică. Precedentul limitării libertății de expresie ar trebuie extins și în acest domeniu?

În cazul particular COVID-19 putem să distingem, cred, trei niveluri de negare, adesea interrelaționate.

Avem mai întîi grupul celor care neagă pur și simplu existența bolii sau gravitatea ei, considerînd-o o „simplă gripă”. Sînt cei care, în pofida unei enorme evidențe, se împotrivesc sistematic și programatic și purtării măștii, distanțării și altor măsuri de combatere a epidemiei sau care instigă la asemenea comportamente pe rețelele sociale. Mă refer aici nu atît la simpli particulari, ci la persoane cu autoritate în comunitate. Unii dintre aceștia ocupă chiar funcții politice, alții au autoritate ca păstori spirituali; sînt unii care, fie și prin exemplul pe care îl dau, fiind cadre didactice, încurajează aceeași atitudine negaționistă printre elevi. Cred că toți aceștia – ținînd seama și de autoritatea pe care o au eventual – trebuie să fie cenzurați și, dacă recidivează în negaționism, supuși unor sancțiuni administrative și/sau penale, la fel ca și cei care susțin că la Auschwitz „n-a murit nimeni”. Acești oameni, inducînd în eroare pe alții, comit indirect, dar demonstrabil crime și trebuie tratați ca atare.

Cred că la fel trebuie tratați, mai cu seamă în timpul unei pandemii ca aceasta, și cei care, de pildă, deși recunosc existența pandemiei de COVID-19, susțin că „în spitale doctorii omoară pacienții” ori că incendiile care au mistuit recent cîteva secții ATI sînt o „făcătură”. În general, trebuie incriminate sever acele afirmații care stîrnesc ura și teama față de corpul medical, care produc teorii conspirative ce susțin, în principiu, că medicii vor răul pacienților.

În fine, antivacciniștii. Cred că aici trebuie să fie avuți în vedere nu cei care, în mod personal, nu vor să se vaccineze, fără a-i îndemna și pe alții să le urmeze exemplul. Adevărații negaționiști periculoși sînt cei care difuzează pe rețele și pe blog-uri știri false, informații pseudo-științifice etc., mai ales cei care uzează de autoritatea lor fie de medici, fie de preoți, fie de profesori sau de politicieni, spre a distruge încrederea în vaccinare, în general, și în vaccinarea anti-COVID, în special, fără a furniza dovezi concludente științific pentru atitudinea lor. Aici intră, de exemplu, cei care susțin că vaccinurile anti-COVID „omoară”, că „sterilizează femeile”, că „schimbă ADN-ul”, spre a nu ne mai referi la cei care pretind că prin intermediul lor oamenii „sînt cipați”. Uneori și aceștia propun tratamente „alternative” nedovedite și care induc în eroare pe creduli. Toți aceștia ar trebui ori să aducă dovezi concludente, ori să tacă; la recidivă, ar trebui să fie inculpați și condamnați.

Aici mi se pare potrivită o diferență de tratament: cred că de la cine susține public că „nu există COVID-19” nu mai trebuie așteptate dovezi pentru a-l incrimina pe loc. Există deja milioane de astfel de dovezi. Pe de altă parte, vaccinurile anti-COVID sînt totuși un domeniu nu numai nou, dar încă în studiu, astfel încît e nevoie, cred, de studii suplimentare. Totuși, dacă cineva susține public că vaccinurile dăunează mai mult decît ajută în prezent sau pe viitor, să i se solicite să vină cu dovezi sau să tacă. Dacă susține public că vaccinarea nu limitează cazurile grave, că datele statistice furnizate de autoritățile de pretutindeni sînt falsificate etc., să vină cu dovezi sau să tacă. Dacă susține că vaccinurile sînt un experiment și că oamenii sînt cobai, să vină cu dovezi sau să tacă. Cine cere de la amvon oamenilor să nu se vaccineze, fiindcă vaccinurile ar fi expirate, să o dovedească sau să tacă, iar în caz de recidivă să ajungă la închisoare.

Chestiunea nu e, desigur, simplă și n-am făcut decît să aștern repede cîteva gînduri. Dar, în general: nu înțeleg de ce pedepsim – pe bună dreptate – pe acela care neagă public camerele de gazare, dar nu facem nimic cu cei care neagă public și vocal existența pandemiei. Pericolul social nu-i deloc mai mic în al doilea caz și nici enormitatea afirmației mai mică. Nu înțeleg de ce îi condamnăm, de exemplu, pe cei care mai susțin „omorul ritual”, dar nu facem absolut nimic cu cei care susțin că medicii „omoară” în spitalele COVID. Dacă stîrnești ura împotriva unei etnii ești în mod justificat sancționat. De ce nu și dacă o stîrnești împotriva medicilor? Nevoia firească de a menține vie disputa științifică și de a prezenta falsificări ale teoriilor curente n-are nimic de-a face cu cei care, fără nici o probă, dar în schimb cerînd probe de la toți ceilalți, lipsiți de calificare științifică adesea, contestă, cu mare gălăgie și uzînd de facilitățile mediatice actuale, rezultatele tuturor cercetărilor și realizărilor științifice de două sute de ani.

Știu că limitarea dreptului la libera exprimare e întotdeauna problematică. Dar mi se pare intolerabil abuzul de liberă exprimare în circumstanțele din prezent și cu media existente, cu consecința nefastă a mii, zeci de mii de morți evitabili.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

 Pastile, antibiotice FOTO Shutterstock
Greșeala pe care mulți oameni o fac atunci când răcesc. Medicamentele care nu ajută și pot face mai mult rău
O răceală aparent banală îi determină pe mulți oameni să apeleze la medicamente fără să consulte un medic.
Cuplu - datorii - facturi - plata - calcule - FOTO 123 RF
Ce își doresc românii, dar amână ani la rând. Psiholog: „A nu încerca pare, pentru o vreme, mai ușor de suportat”
43% dintre români spun că nu au suficienți bani pentru a-și îndeplini obiectivele, iar o treime dintre cei care nu au început încă amână de cel puțin trei ani. Psihologul Gabriela Marc explică de ce frica de eșec și nesiguranța pot transforma prudența în blocaj.
Infarct - inima - boli cardiace FOTO Shutterstock
Cum afectează pierderea unei persoane dragi inima. Riscul de infarct crește puternic în primele 24 de ore după deces
Pierderea unei persoane apropiate poate fi asociată cu o creștere bruscă a riscului de infarct miocardic. Efectul este deosebit de pronunțat în prima zi după deces, iar persoanele cu risc cardiovascular ridicat pot fi mai vulnerabile.
Battle of Șelimbăr   Georg Keller, cropped jpg
De ce a cucerit Mihai Viteazul Transilvania. Motivele invaziei Ardealului și bătălia care a decis totul
O bătălie dată de Mihai Viteazul lângă Sibiu, în inima Transilvaniei, a devenit un moment hotărâtor în istoria românilor: victoria i-a deschis drumul spre prima unire politică a Transilvaniei cu Țara Românească.
Operator ucrainean de drone
Starlink, vital pentru armata ucraineană. Ce s-ar întâmpla dacă Trump ar întrerupe comunicațiile prin satelit
În disputa sa cu Volodimir Zelenski, administrația lui Donald Trump și-a folosit rapid cea mai puternică pârghie. A restricționat cea mai importantă parte a acestui ajutor: comunicațiile prin satelit ale SUA.
eugen simion, foto Adevărul png
18 octombrie: Două decenii de când alpinistul român Ticu Lăcătușu a doborât recordul mondial: a escaladat cel mai înalt vârf din Himalaya
Pe 18 octombrie alpinistul român Ticu Lăcătuşu reuşeşte să escaladeze, în premieră mondială, cel mai înalt vârf (6.403 metri) din masivul himalayan Tsartse. Tot pe 18 octombrie s-au născut scriitorul Mihail Sebastian și artistul Ștefan Bănică Jr.
Mâncare aruncată risipă alimentară Foto Restograf
Țara în care fiecare locuitor aruncă 260 de kilograme de mâncare pe an. Unde se situează România în clasamentul risipei alimentare
Peste un miliard de tone de alimente sunt risipite anual la nivel mondial, în timp ce 645 de milioane de oameni se confruntă cu foametea.
UK CIA P 1947 LF 77 FR191 2000 Overall 001 origin jpg
Mărul, de la livezile sălbatice din Asia Centrală la marile mituri ale omenirii. De ce a fost asociat cu fructul interzis, cu toate că Biblia nu îl menționează
A fost ținut în mână de zeiţa discordiei, de un arcaş elveţian, de o regină invidioasă şi de o companie din California. Unui savant, se spune, i-a căzut în cap, iar zeci de pictori l-au pus pe pânză. Mărul, care se laudă că ține doctorul departe, este un fruct cu peste 7.500 de soiuri.
victoria stoiciu png
Regretă Victoria Stoiciu plecarea din PSD? Senatoarea explică aranjamentele din Parlament premergătoare Guvernului Niculescu: „AUR nu va vota din dragoste”
În ediția de vineri seară a livestream-ului„Trends”, prezentat de Alexandru Negrici la Adevărul, senatoarea neafiliată Victoria Stoiciu a explicat jocurile politice din Parlament, în vederea învestirii Guvernului Niculescu.