„N-am știut să comunic”

Publicat în Dilema Veche nr. 891 din 6 -12 mai 2021
Frica lui Putin jpeg

De foarte multe ori auzim din partea politicienilor noștri scuza următoare (atunci cînd simt că e neapărat momentul să recunoască unele greșeli, dar nu decisive): „N-am comunicat bine”. Subînțeles: „Am făcut o mulțime de lucruri bune și necesare, dar n-am știut să vi le comunic bine, astfel încît voi, din păcate, nu vă dați seama de progresul pe care-l trăiți, de îmbunătățirile pe care viața voastră le cunoaște în fiecare zi tot mai mult; am îndeplinit cu asupra de măsură tot ce am promis, atîta doar că, vai, n-am reușit să vă explic cît de fericiți și îndestulați sînteți în realitate, fapt de care voi nu vă dați seama”. Altfel spus: sînteți cu un pas mai aproape de Paradis, dar, fiindcă nu v-am comunicat-o suficient, vă credeți tot înțepeniți în trafic la poarta Infernului. Reaua comunicare trece drept un păcat venial în raport cu incompetența, neglijența, inactivitatea, corupția și așa mai departe.

Dar este oare chiar un defect minor să nu știi sau să nu poți să comunici în epoca noastră, care a luat atît de în serios comunicarea eficientă prin toate mijloacele? E asta o scuză acceptabilă? Cine l-a oprit pe politicianul respectiv să recurgă la specialiști în comunicare, să apeleze la purtători de cuvînt competenți, la conferințe de presă cu adevărat informative, în general să învețe să comunice eficient și profesionist, chiar dacă în mod nativ nu e foarte dotat? Dacă n-a făcut-o mi se pare o dovadă de dezinteres față de comunicare în general și mai ales față de precizia și claritatea ei. De fapt, vedem adesea că politicienii răspund aiurea la întrebări – atunci cînd răspund totuși –, că abuzează de limba de lemn instituțională, că preferă confuzia și neclaritatea. Limbajul – se știe bine – poate fi utilizat nu numai pentru a comunica ceva, ci și pentru a ascunde foarte multe; or, comunicarea politică pare a fi perfecționat mult această vocație secundă a limbajului. Așa încît de ce politicienii ne-ar cere să-i iertăm că n-ar fi comunicat suficient de bine, cînd, în realitate, adesea ei n-au dorit-o și, de fapt, se poate arăta că au alterat deliberat comunicarea, folosindu-se de destule tertipuri pentru a evita să dea răspunsuri sau explicații clare și la obiect?

În general, poza unui politician harnic, competent, eficient, onest, dar care, vai, nu e apreciat de marele public, numai fiindcă, pasămite, nu are aptitudini majore de comunicator, mi se pare puțin credibilă. De obicei, cei care cu adevărat au ce să comunice pozitiv reușesc și găsesc modalitățile de a-și transmite mesajul. Atunci cînd avem un conținut real, prezentînd interes mai larg, cînd avem atît voința de a-l împărtăși celorlalți, cît și încredere în propriile convingeri și valori – fie că ne referim la comunicarea politică sau nu –, devenim spontan destul de elocvenți, chiar dacă n-am luat lecții de retorică; claritatea și ordinea gîndirii se vor regăsi inevitabil și în expresia verbală a acestei gîndiri. Dimpotrivă, oamenii care se exprimă defectuos, confuz, redundant fie gîndesc astfel, și atunci asta dovedește că sînt incompetenți și deci nepotriviți pentru responsabilitatea publică pe care o dețin, fie nu doresc, din diferite motive de nemărturisit, să comunice ceea ce s-ar cuveni să o facă, ascunzîndu-și intențiile sau omițînd fapte și atunci, din nou, ei nu-și merită responsabilitatea publică, fiindcă vor să se ascundă de ochiul scrutător al publicului și al presei.

Rezultă că, în ambele situații, o rea comunicare e ceva foarte serios și deloc un păcat venial al politicianului; ea disimulează, de fapt, ori incompetență, ori rea-voință (ori ambele) și o demisie ar trebui să urmeze unei atari recunoașteri.

În general, nu ești îndreptățit –  fie politician sau nu – să ceri restului lumii să treacă ușor cu vederea cînd declari: „Am fost și sînt foarte bun, atîta numai că, pardon, n-am reușit să v-o comunic”. N-ai voie să spui asta, afară dacă nu ești Dumnezeu, care, în fel și chip, ne-o tot spune de la facerea lumii. Lui, da, I-o trecem cu vederea...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.