Lucifer, nu Satana

Publicat în Dilema Veche nr. 783 din 21-27 februarie 2019
Frica lui Putin jpeg

De multă vreme oamenii – și mai ales filozofii și teologii – s-au căznit să explice răul și originea sa, asta ca și cînd binele ar fi fost de la sine înțeles. Unii au considerat că răul se reduce la o substanță aparte, independentă de bine – Diavolul, Materia primordială sau știu eu ce altceva. Alții, cărora le-a displăcut dualismul rezultat din speculațiile primilor, au definit răul ca pe o absență – mai mare sau mai mică – a binelui, astfel că, la limită, răul absolut este neantul. Și totuși, răul pare mai constructiv și mai activ decît ar rezulta din această teorie, așa cum îi explica Mefisto lui Faust.

E indiscutabil că o parțială, relativă absență a binelui echivalează adesea cu prezența sau apariția unui rău. O dereglare organică, de exemplu, sau o eroare de proiectare în cazul unei construcții – un pod, să zicem – pot conduce la dezastre individuale sau colective. Un acord fals într-o interpretare, o greșeală de pronunție sau de gramatică într-un discurs public fac să se rateze efectul asupra auditoriului. De obicei, asemenea erori sînt involuntare și nu o dată produc efecte comice și reacții ironice din partea celorlalți. Or, cred eu, ironia pedepsește golul ivit în mijlocul unui bine, gol pe care purtătorul acestuia crezuse că nu-l are sau încercase în zadar să-l acopere.

Există însă și un alt rău, mult mai grav și mai periculos, care nu mai poate genera ironie decît, cel mult, în manifestările sale exterioare. Acesta, fără să fie o substanță separată, nu-i nici un gol de bine. Este, cred eu, o pervertire a binelui, adică un bine întors împotriva lui însuși și a sensului său fundamental. E un superlativ, un exces al binelui chiar, abătut însă de la țintă. Caracteristica principală a acestui ultim tip de rău stă în forța pe care și-o extrage de fapt din natura sa primară de bine. E un rău „virtuos“, capabil, inteligent, eventual frumos, adesea genial. E Lucifer, nu Satana. E răul celui care ucide premeditat dînd dovadă de răbdare, planificare, prudență, sînge rece, în raport cu răul produs de cel care omoară involuntar din imprudență și nesăbuință. Că primul rău e mult mai grav se vede limpede în pedeapsa cu mult mai aspră primită de cel dintîi în toate sistemele juridice din toate timpurile.

Cazul cel mai notoriu din istorie al răului ca „bine pervers“ s-a văzut în cazul comunismului și, într-un sens mai larg, al sistemelor totalitare. Însuși celebrul concept al „Omului nou“, creatură prin care ar fi trebuit să fie lichidate toate viciile „omului vechi“, mărturisește că „superlativul binelui“ a devenit aici răul total.

Pervertirea binelui nu se limitează, firește, la totalitarisme trecute. E prezent pretutindeni în jurul nostru. Libertatea convertită în anarhie, democrația – în populism și demagogie, toleranța – în relativism, știința – în fanatism scientist, religia – în superstiție și habotnicie sînt numai cîteva exemple. Cele mai grave sînt însă cazurile cînd virtuțile individuale sau social-politice devin instrumente pentru propria lor distrugere, ca atunci cînd fanaticii și teroriștii vor să lichideze civilizațiile liberale și tolerante folosind drept instrumente predilecte tocmai îngăduințele prea mari pe care aceste societăți le-au acordat chiar și inamicilor lor.

Vedem și la noi ceva similar: principiile fundamentale ale Justiției, ale drepturilor și libertăților, ale unui proces corect devin instrumente pentru a îngenunchia Justiția, pentru a i umili pe cei care o administrează corect, pentru a-i premia pe ticăloșii care au sfidat-o. Chiar și amnistia și grațierea care, în sensul originar, sînt virtuți ale compasiunii nobile și iertării generoase au fost pervertite, în discursul public de la noi, în mijloace pregătite pentru răsplătirea fărădelegilor și a făptuitorilor lor, pretinși martiri.

Dacă răul n-ar fi decît absența binelui, acești răufăcători n-ar face decît să producă un vid de forme și de concepte în mijlocul societății, tradus printr-o dezordine, un haos. Dar ei nu intenționează să producă haosul, ci o ordine nouă, care să răstoarne însă sensul și scopul virtuților și ordinii binelui, utilizînd aceleași nume frumoase pentru cele mai patente ignominii. Ei nu vor pur și simplu să suprime Justiția, așa cum ar face o bandă de mafioți. Ei vor o Justiție pervertită, lucrînd împotriva dreptății cu armele legii, denaturînd Constituția cu arma Curții Constituționale, demantelînd independența magistraților cu arma tribunalelor servite de magistrați. Ba chiar se apucă să infirme decizii istorice ale Justiției, pretinzînd că ridică Justiția la cel mai înalt nivel. Pretind, în general, că vor să ridice dreptul și Justiția pe o treaptă mai înaltă, cea mai înaltă. Să produci nedreptatea violînd legea e un rău, firește. Dar e un rău mult mai mare să comiți nedreptatea invocînd și chiar folosind legea, ba chiar susținînd că dorești respectul pentru aceasta la superlativ. Dar – se știe de la romani – orice superlativ justițiar nu-i decît o ticăloșie maximă: „Summum ius, summa iniuria“.

Poate că, uneori, binele superlativ a ferecat porțile Iadului. Mă tem însă că, adesea, el le sparge și le deschide larg.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.