De ce nu-i credem pe ruși nici cînd spun adevărul?

Publicat în Dilema Veche nr. 929 din 27 ianuarie – 2 februarie 2022
Frica lui Putin jpeg

Nu demult, Alina Mungiu-Pippidi a publicat un articol în România Curată, intitulat destul de provocator: „Nu-i credem pe ruși nici cînd spun adevărul”. Teza ei este să nu-i mai provocăm pe ruși – noi, dar și aliații NATO în general. Să le garantăm o zonă neutră și „de influență” – Ucraina, Belarus, Georgia etc., exact așa cum vor ei. Să admitem că cererile lor foarte unilaterale transmise către NATO sînt „un exercițiu de franchețe pe care îl consider binevenit”. Să nu mai provocăm Rusia cu exerciții militare ale NATO în Marea Neagră (ceea ce Rusia a cerut de fapt). Pe scurt, deoarece NATO s-a tot extins spre Est, Rusia are ceva dreptate să fie indignată. De altfel, oricum un război eventual cu Rusia este „dinainte pierdut” – ceea ce, spune dînsa, o știu și șoferii de taxi din București. Pe scurt, autoarea ne invită  (pe noi, România, și NATO în general, pare-se) la un apeasement tipic, dacă e să folosim celebrul termen.

Mi se pare inutil de comentat conținutul argumentativ sau registrul stilistic al articolului, scris în maniera inconfundabilă a A.M.-P. (aruncînd preemtiv săgeți otrăvite asupra unor competitori nenumiți). Totuși, merită de luat în serios un moment titlul (și ceea ce rezultă din el). El spune un adevăr de netăgăduit. Da, chiar și atunci cînd rușii au dreptate, sau chiar dacă ar avea dreptate în unele privințe (și, obiectiv vorbind, trebuie să admitem că uneori adevărul este și la ei, fie și parțial), „noi” – „esticii”, americanii, NATO, occidentalii în general – nu-i credem. Într-adevăr, îi suspectăm mereu că urzesc ceva malefic, indiferent ce ar spune și ce ar face. După A.M.-P., e o atitudine eronată. După mine, atitudinea e firească și justificată, chiar dacă uneori, în anumite cazuri, s-ar putea să nu fie rușii singurii vinovați. Suspiciunea de principiu are două motivații rezonabile (ignorate senin de A.M.-P.).

Mai întîi e vorba despre politica imperială rusă, de la Ecaterina a II-a la Putin. Indiferent dacă pretextul a fost ortodoxia, slavofilia, comunismul sau pur și simplu nevoia de securitate, Rusia a încercat mereu să înainteze în Europa de Est, Centrală și de Sud-Est, cît a putut – mai exact cît au permis celelalte mari puteri, care periodic au fost nevoite să facă războaie (războiul Crimeii) sau să amenințe cu război (Germania în 1877 și 1917, SUA după 1948), ca s-o oprească. Mai mult, după cel de-al doilea război mondial, Rusia lui Stalin și chiar Hrușciov, deja stăpînă peste jumătate din Europa, și-a dorit să meargă mai departe, nu fără a-și exporta și regimul, și numai NATO a oprit-o. Agresivitatea Rusiei devenite URSS s-a arătat în 1948-49 (blocada Berlinului), în 1956 (invadarea Ungariei), în 1968 (invadarea Cehoslovaciei), în 1980 (invadarea Afganistanului, care, spre deosebire de mai tîrziu, nu adăpostea pe atunci teroriști); după căderea URSS, Rusia n-a întîrziat prea mult să-și reia agresiunile – Cecenia, Georgia, Crimeea și, acum, amenințarea la adresa Ucrainei și care, probabil, se va concretiza în vreun fel.

Dar poate, va spune cineva, și alte mari puteri (Marea Britanie, Germania, Franța) au dus politici imperiale. De ce să ne supărăm mai mult pe Rusia? Simplu, fiindcă în timp ce celelalte puteri și-au lichidat imperiile coloniale, au renunțat de facto și de drept la colonialism, ba chiar și-au turnat și își toarnă continuu cenușă în cap și își fac autocritica (nu puțini spun că exagerează), nici un guvern rus n-a făcut și nu face ceva similar. Dimpotrivă, Vladimir Putin a declarat de mai multe ori căderea URSS drept „marea catastrofă geopolitică a secolului XX”. Să nu suspectezi atunci că Rusia intenționează să ia înapoi ce a pierdut, manu militari, dacă altfel nu poate?

Celălalt motiv pentru care nu se poate avea încredere de principiu în guvernul rus este caracterul nu numai nedemocratic, dar de-a dreptul fascistoid al statului rus din „era Putin”. Un regim care își asasinează disidenții, unde competitorii politici sînt otrăviți, care înăbușă vocile critice ale jurnaliștilor independenți, care marchează cu semnul infamiei – „agent străin” – ONG-urile independente și critice, precum, recent, celebrul Memorial, un regim unde președintele și-a construit o putere personală enormă și pe viață, unde alegerile sînt o farsă, un asemenea regim opresiv, violent și antidemocratic nu va fi crezut nici dacă, din întîmplare, ar spune o mie de adevăruri. În fond, dacă Rusia vrea să fie crezută, dacă sincer dorește pacea și cooperarea între națiunile „vecinătății apropiate”, de ce nu urmează exemplul postbelic al Germaniei? Să renunțe oficial la orice intenții imperiale, să se democratizeze cu adevărat, să permită vocile critice și o opoziție autentică, după cum a părut un moment posibil în anii ’90. Așa cum, pentru Germania de azi, nazismul e tratat drept o catastrofă și nu prăbușirea lui, tot așa ar trebui să trateze lucrurile și elita rusă: nu surparea URSS e marea catastrofă, ci comunismul care a făcut, poate, peste 20 de milioane de morți numai în URSS și nenumărate suferințe. Cît despre căderea acestuia, petrecută pașnic, ea ar trebui prezentată ca o binecuvîntare pentru Rusia în primul rînd, ca o biruință a libertății asupra opresiunii.

Iar dacă aceasta va deveni cîndva poziția oficială a guvernelor ruse, atunci Alina Mungiu-Pippidi poate fi liniștită: vom tinde să-i credem pe ruși, indiferent de cum ne vor povățui unii sau alții, fie ei „experți la Georgetown sau Harvard” ori chiar numai cu „bunul-simț” al șoferului de taxi.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

image png
Viața amoroasă a unui cuplu a fost distrusă de dependența de filme XXX a soțului: „Filme îngrozitoare, perverse, care implicau rănirea oamenilor...”
Căsnicia de mai bine de două decenii a unui cuplu este zdruncinată de minciunile bărbatului cu privire la dependența sa de pornografie. După ce soția l-a prins cu mâța-n sac, ea cu greu își mai poate șterge imaginile din minte.
vorona (1) jpg
Destinația turistică de vis din nordul Moldovei. Peisajele impresionante care înconjoară o perlă ecleziastică vizitată și de Alexandru Ioan Cuza
În județul Botoșani, în mijlocul codrilor seculari de la Vorona, se află una dintre perlele ecleziastice din nordul Moldovei. Mănăstirea Vorona, cu un trecut de peste cinci secole, este un loc spiritual, încărcat de legende, situat într-o zonă feerică, mai ales în lunile de toamnă.
alegeri romania pixabay png
Bugetul alegerilor prezidențiale 2024. Câți bani se cheltuiesc pentru cele doua tururi de scrutin
Alegerile prezidențiale din 2024 aduc cu ele nu doar o competiție politică intensă, ci și un cost semnificativ pentru România. Candidații pentru alegerile prezidențiale și parlamentare au cheltuit până în prezent 47 de milioane de lei pentru prezidențiale și 93 de milioane de lei pentru parlamentare
coltea jpg
Clădirea din România, construită în 1704, unde se află cel mai înalt turn din țară. A ars în 1739
Nenumărați români trec zilnic pe lângă această clădire din București, însă doar foarte puțini știu cât de importantă este, cu adevărat, pentru istoria orașului. Nu doar că este cel mai vechi spital din București, dar, cândva, adăpostea și cea mai înaltă clădire de la acea vreme.
Romania   Schengen Foto shutterstock 2345910601 jpg
Aderarea României la Schengen terestru: Întâlnire, vineri, între România, Austria şi Bulgaria
Miniştrii afacerilor interne din România, Bulgaria, Ungaria şi Austria se reunesc, vineri, la Budapesta, pentru discuţii informale legate de data la care ar urma să aibă loc intrarea României şi Bulgariei în Schengen terestru.
stampila de vot alegeri romania foto inquam photos
De ce acte avem nevoie pentru a vota la alegerile prezidențiale
Pe 24 noiembrie 2024, românii sunt chemați la urne. Important de reținut este că nu toate documentele de identitate sunt acceptate pentru a putea exercita dreptul de vot, așa cum este pașaportul simplu sau electronic.
revolutia Portocalie Ucraina, foto wikimedia jpg
22 noiembrie: Revoluția Portocalie din Ucraina. În 1963 a fost asasinat președintele american John F. Kennedy
La 22 noiembrie 2004, zeci de mii de manifestanți s-au adunat în Kiev, protestând împotriva rezultatului alegerilor prezidenţiale. Tot într-o zi de 22 noiembrie a murit singura fiică a lui Stalin, cea care a declanşat un scandat internaţional atunci când a cerut azil politic în SUA.
truck 2920533 1280 jpg
Este obligatoriu să faci asta dacă ești pe drum. În caz contrar, primești amendă până la 50.000 de lei
Începând cu 21 noiembrie 2024, regimul sancțiunilor aplicabile pentru nerespectarea obligațiilor de raportare în cadrul sistemului RO e-Transport a fost revizuit, astfel încât să reflecte mai bine gravitatea și frecvența abaterilor.
image png
Val de reacții la adresa Cristinei Șișcanu după ce a declarat că nu lasă familia să intervină între ea și Mădălin Ionescu: „Dar ce ți-au făcut? Sau îi atenționezi aici?”
Cristina Șișcanu a încins din nou spiritele pe internet, în urma unei postări pe care a făcut-o pe Facebook. Vedeta a povestit că atât ea, cât și Mădălin Ionescu, nu au permis niciodată altor persoane să intervină în relația lor, chiar dacă făceau parte din familie.