Cine sînt oamenii normali?

Publicat în Dilema Veche nr. 830 din 16 - 22 ianuarie 2020
Frica lui Putin jpeg

Ce este o normă? Cînd spunem că ceva sau cineva este „normal“ sau în normă, sau în regulă? De exemplu, temperatura „normală“ a corpului omenesc este de 37 de grade Celsius.  Înseamnă că majoritatea oamenilor au această temperatură și că cei care nu o au – excepțiile – sînt bolnavi. Observăm că aici anormalul și minoritatea coincid. Dar există și situații diferite: temperatura „normală“ a lunii mai la noi este de, să zicem, 15 grade Celsius. Presupune asta că majoritatea zilelor au această temperatură? Nicidecum. Dimpotrivă, majoritatea lor nu au temperatura respectivă, ba chiar s-ar putea ca foarte puține zile s-o aibă. Aici norma sau regula se obține printr-o medie, ceea ce face ca majoritatea cazurilor să aparțină excepțiilor. De data aceasta anormalitatea coincide cu majoritatea cazurilor, nu cu minoritatea, iar regula e minoritară.

Să luăm arta. Ce e normalitatea în artă? Este ea dată de majoritatea operelor sau numai de o mică minoritate – capodoperele? Dovada că cea de-a doua alternativă e cea justă o vedem dîndu-ne sema că, de-a lungul timpurilor, tocmai operele zise excepționale au devenit norma: de asta ele au fost luate ca model, au fost imitate, dezvoltate, au inspirat alte opere. Un tablou de Caravaggio sau de Rafael au dat norma în pictură secole de-a rîndul, pentru baroc primul, pentru clasicism, cel de-al doilea. Iar canonul frumuseții omenești, adică norma sau regula sa universală, a fost exprimat vizual în celebra sculptură din bronz a lui Policlet din secolul V î. Chr., numită chiar așa – Canon, adică „regulă“. Or, imensa majoritate a oamenilor reali se abat, desigur, mai mult sau mai puțin, de la această normă aproape inaccesibilă; deși reali, ei sînt totuși cumva „anormali“, în vreme ce omul ideal și aproape inexistent în realitate al lui Policlet dă norma și regula.

În timpul regimului comunist, dar chiar și în postcomunism, foarte mulți dintre noi jinduiam după ceea ce numeam o „viață normală“. Asta însemna ceva ce n-aveam, care nu reprezenta deloc legea instituită de regim, ci ceva ipotetic, inexistent aproape sau foarte rar și totuși despre care știam că trebuie să dea adevărata normă a vieții omului demnă de acest nume – libertatea în primul rînd și alte drepturi. De asemenea, „normalitatea“ reclamată atît de des și astăzi în viața socială și politică de la noi nu e desigur în porția de viață primită zilnic, statistic majoritară, ci dimpotrivă, în ceea ce ne lipsește în mare parte – buna guvernanță, onestitatea politicienilor, competența, respectul față de cetățean etc. Din nou, ceea ce e excepțional reprezintă regula și ceea ce abundă formează anormalitatea. Din nou, normalul e minoritar.

O situație asemănătoare întîlnim și în etică. Majoritatea oamenilor nu sînt nici foarte buni, nici foarte răi, ci mijlocii. Oare putem spune că ei formează „normalul“, oare ei sînt aceia care dau norma umanității, așa cum majoritatea celor cu 37 de grade Celsius dă temperatura normală a corpului uman? Nicidecum. Într-adevăr, esența eticii o formează imperativele morale de tipul „iubește-ți aproapele“, „mai bine să înduri decît să comiți răul“, „tratează-l pe celălalt nu doar ca pe un mijloc, ci și ca pe un scop“ etc. E vădit că asemenea imperative sînt foarte anevoie de împlinit pentru majoritatea dintre noi în majoritatea situațiilor, spre deosebire, să zicem, de regulile de circulație, pe care majoritatea oamenilor pot să le îndeplinească ușor și chiar o fac în cele mai multe dintre cazuri (căci altminteri accidentele ar fi majoritare și circulația ar deveni imposibilă). „Traversează pe verde“ exprimă, într-adevăr, o normă majoritară, dar „iubește-ți aproapele“ – nu. Și totuși, afirmăm că imperativele morale, deși arareori îndeplinite și adesea încălcate, chiar grav, reprezintă norma și regula după care se cuvine să trăiască omul, luîndu-le drept model și dorind să se abată cît mai puțin de la ele. Se vede că aici norma stă de partea nu a abundenței, ci a rarității și că, deși e excepțională prin numărul mic de cazuri (în raport cu abaterile), în mod paradoxal ea pretinde a da regula omului demn de acest nume.

Și atunci, cine este omul „normal“? Să fie el omul mijlociu, comun, situat prin toate trăsăturile sale în partea bombată a „clopotului lui Gauss“? Sau, mai curînd, este eroul, adică specimenul singular sau oricum foarte rar – moral, artistic, politic, intelectual, religios – și pe care restul omenirii îl adoră, îl urăște, îl ascultă, îl ucide, îl contestă, îl evocă, îi preia învățăturile, dar mai ales caută să-l imite? Însă, din moment ce-l imită, înseamnă că-l consideră normă. Or, cine dă norma e normal. Prin urmare, un Buddha, un Christos, un Socrate, un Michelangelo, un Shakespeare, o Maica Tereza, un Einstein și alții, în alte registre ale eroismului – acești oameni, iar nu celelalte miliarde, sînt normalii noștri.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.