Cercetare academică, jurnalism, corectitudine politică

Publicat în Dilema Veche nr. 791 din 18-24 aprilie 2019
Presa românească de ieri şi azi jpeg

În fiecare an, la Colegiul „Noua Europă“, un institut de studii avansate înființat la București cu 25 de ani în urmă, are loc selecția candidaților (români și străini) pentru bursele anului următor. Un juriu internațional invită la interviu cca 50-60 de „aspiranți“, care își prezintă proiectul de cercetare, după care se supun unei sesiuni de întrebări și răspunsuri. Am fost eu însumi, cu ani în urmă, beneficiarul unor astfel de burse la Berlin, mai tîrziu la Viena, după care s-a întîmplat să fac parte din felurite echipe de „selecționeri“ pentru candidați ai altor institute de același profil. Am, deci, oarecare experiență.

Ideea fondatoare a institutului de la București (vorbim de începutul anilor ’90) a fost alinierea cercetării științifice românești la standardele, atmosfera, deschiderea intelectuală ale lumii academice europene. Mai întîi, a) bursierii puteau să-și aleagă, în sfîrșit, temele de investigație după bunul lor plac, în funcție de strictul lor impuls profesional (și nu cum fuseseră învățați, decenii de-a rîndul, să primească „la pachet“, de la „centru“, subiectul căruia trebuiau să i se dedice), iar apoi, b) „cultura“, în sens larg, fără „prelucrări“ ideologice, triumfaliste, populiste (sub ochiul sever al cenzurii „de partid și de stat“) trebuia să-și regăsească statutul originar, libertatea, interogativitatea autentică.

Cu trecerea anilor, am constatat însă, din nefericire, că un alt tip de cenzură, mai subtilă și, întrucîtva, mai perfidă (pentru că avea manierele „libertății“), tindea să devină regula competițiilor pentru obținerea unui stagiu de cercetare în institutele de studii avansate. Simptomul „de demaraj“ al „înnoirii“ a fost decizia finanțatorilor de a stopa subvenționarea infrastructurii instituționale, mărginindu-se la subvenționarea proiectelor de studiu, cu deosebire a proiectelor „de actualitate“, relevante geopolitic, „trendy“ (minorități, gender etc.), „corecte“, adică validate de ultimile cuceriri propagandistice, de ultimele „mode“ planetare. Pe scurt, s-a decis finanțarea supei, dar nu a aragazului… Iar supa e recomandabil să fie conformă cu imperativele ideologice de ultimă oră. Consecințele acestei „rezonabile“ manevre financiare nu au întîrziat să apară. Candidații la diferitele burse de cercetare au înțeles destul de repede că, pentru a avea succes, trebuie să se „orienteze“ în funcție de context. Cu alte cuvinte, că alegerea temei trebuie să includă considerente de ordin „strategic“. Asta înseamnă că se creează premisele unei suspendări a „ideii fondatoare“ de care vorbeam la început: domeniul de investigație nu mai vine, imperativ, „de la centru“, dar vine de la ambianța „cochetă“ a momentului. Prin urmare, nu ne mai alegem liber întrebările, ci le preluăm, abil, din noua – rentabilă – morală universitară, bine hrănită de presa momentului, de revoluționara „corectitudine politică“, de „problemele“ zilei. În felul acesta, „savantul“ tradițional se transformă, pe nesimțite, într-un fel de gazetar cu ștaif, într-un „analist“ ceva mai bine mobilat, poate, decît articlierul cotidienelor, dar ancorat fidel și pedagogic în „meandrele concretului“. Cultura de tip „clasic“, mai ales cea umanistă, capătă un aer vetust, divagatoriu, dacă nu direct „evazionist“. Nu-i nimic! Reajustăm ambalajul! Dacă vrem să edităm un manuscris, proaspăt descoperit, din antichitatea creștină, nu prea avem șanse să primim sprijin financiar. Dar șansele întreprinderii noastre cresc exponențial dacă adăugăm textului un studiu introductiv intitulat „Probleme de gender în arhiva unei mînăstiri siriene de secol V“. Succesul e la îndemînă cu proiecte pe tema refugiaților (de pretutindeni, dar mai ales din țările arabe), pe tema minorităților (romi, turci, armeni, albanezi, latino, afro- ș.a.m.d.), pe tema „Balcanilor de Vest“, a relațiilor ruso-ucraineano-bucovinene, a Holocaustului, a societății civile, a manelelor etc. Proiecte despre Spinoza sau Platon? A se slăbi! Proiecte despre Psalmi sau despre relația dintre eschatologie și teologia politică (și, în genere, cercetări pe subiecte religioase) nu prea sînt eligibile, cu excepția cazurilor cînd sînt împachetate convenabil. Atenție, nu vreau să spun că subiectele oblojite de juriile „branșate“ nu merită studiate, că tensiunile politice ale lumii contemporane nu au ce căuta pe agenda interogației academice, că drama emigranților, memoria Holocaustului, psihanaliza feminismului, tribulațiile Uniunii Europene sînt teme „epuizate“! Atrag doar atenția că există pericolul unei ierarhizări simplificatoare și riscante a interogației legitime, că un proiect prost despre un subiect corect politic nu trebuie să aibă întîietate asupra unui proiect bun de cultură generală, că a opta sistematic și orbește pentru „local“, în dauna universalității, a practica gata făcutul hermeneutic în jurul unei tematici la modă sînt evoluții nocive care, pe termen lung, tind să transforme „știința“ în ceva de genul „breaking news“ și bibliotecile în arhive gazetărești. În plus, a aborda un subiect grav dintr-o perspectivă „lucrativă“ e a-l compromite, a-l minimaliza, a mima ipocrit un interes științific și uman pe care, în realitate, nu îl ai…

Admit că s-ar putea să greșesc. Că sînt pe cale să devin „expirat“, că „lumea mea“ e pe cale de extincție. Nu e cine știe ce. S-a mai întîmplat. Se întîmplă tot timpul. Partea agreabilă e că, în asemenea situații, pînă și extincția devine o experiență instructivă. Ba chiar vag voluptuoasă.

P.S. Normal este ca, atunci cînd simți că nu mai aparții timpului tău, să faci un pas înapoi. Profit, așadar, de ocazie, pentru a renunța – cel puțin deocamdată – la orice prestație publică (articole, interviuri, conferințe, colocvii etc.). Păstrez doar rubrica de la Dilema veche, din loialitate față de un proiect la care am pus umărul. Decizia mea e un minim semn de consecvență, pentru care apelez la înțelegerea cititorilor mei, cîți vor mai fi fiind…

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

UE Ucraina jpg
Avertisment pentru Bruxelles: întârzierea aderării Ucrainei ar putea avea consecințe grave
Europa merită recunoașterea meritului de a fi demonstrat reziliență într-un moment în care puțini mai credeau în capacitatea ei de mobilizare.
Yuval Noah Harari FOTO Profimedia jpg
Istoricul israelian Yuval Noah Harari: Algoritmii rețelelor sociale ne controlează atenția prin frică, furie și ură
Cunoscutul istoric israelian Yuval Noah Harari avertizează că rețelele sociale au alterat profund modul în care informația circulă și felul în care se construiește încrederea în societatea contemporană.
jamie oliver t jpg jpeg
Rețeta genială cu doar 3 ingrediente a lui Jamie Oliver care merge perfect la micul dejun, prânz sau cină
Celebrul chef britanic Jamie Oliver este cunoscut pentru stilul său de gătit simplu, rapid și accesibil. Încă de la emisiunea sa „The Naked Chef”, bucătarul a promovat ideea de mâncare făcută din ingrediente de bază, fără complicații inutile.
Escrocherie Whatsapp, foto shutterstock jpg
Escrocheriile pe WhatsApp și SMS, „infracțiunea rapidă” a momentului. Pierderi medii de 733 de dolari
Un simplu mesaj primit pe telefon poate fi suficient pentru ca o persoană să piardă sute sau chiar mii de dolari în doar câteva minute. Un studiu global arată că fraudele prin aplicațiile de mesagerie au devenit una dintre cele mai rapide și eficiente metode de înșelăciune.
Urs în Parcul Național Retezat  Foto Claudia Danău ANPR jpg
De ce urșii așteaptă turiști pe Transfăgărășan, iar în Retezat îi ocolesc: „Încă din anii '70 puteai întâlni urși cerșetori”
Urșii din Munții Retezat sunt prezențe discrete și evită zonele frecventate de turiști. În schimb, pe Transfăgărășan, animalele au ajuns de zeci de ani o atracție la marginea șoselei. Fotografii rare și mărturii din perioada comunistă dezvăluie explicațiile pentru comportamentul straniu al urșilor.
Vama Nadlac FOTO Shutterstock jpg
Cetățenii pot cere TVA înapoi pentru cumpărături în UE. Ce condiții trebuie să îndeplinească
Mulți turiști care vizitează Europa nu știu că au dreptul să recupereze TVA-ul plătit pentru cumpărăturile efectuate în țările Uniunii Europene. În unele state, taxa pe valoarea adăugată poate depăși 20%, astfel că rambursarea poate însemna economii importante.
clatita la tava captura video jpg
Reteța virală de clătită la tavă. Se face ușor și se poate savura sub formă de ruladă
Clătita la tavă a devenit una dintre cele mai populare rețete de pe internet, iar tot mai multe persoane aleg să o încerce acasă. Ușor de preparat și extrem de gustoasă, această variantă reinterpretată a clătitelor clasice poate fi umplută cu orice ingrediente preferate, de la cremă de ciocolată și
Porumbel FOTO Shutterstock
Descoperire surprinzătoare: cercetătorii au identificat în ficatul porumbeilor un posibil „compas cuantic”
Porumbeii sunt renumiți pentru capacitatea lor de a găsi drumul spre casă chiar și după ce sunt transportați la zeci sau sute de kilometri distanță.
Fosta platformă chimică din Târnăveni  Foto Ilie Olar  Google Earth (2) jpg
Cum a dispărut combinatul chimic din Târnăveni. Avea mii de angajați, dar transformase orașul într-o zonă toxică
Orașul Târnăveni și-a orientat în trecut economia în jurul combinatului chimic, singurul producător de carbid din România. Complexul industrial avea mii de salariați, dar transformase localitatea într-una din cele mai poluate.