Ce ne desparte de normalitate

Publicat în Dilema Veche nr. 824 din 5–11 decembrie 2019
Lupta politică la noi jpeg

„Normalitatea“ pare o noțiune la îndemînă. Înțelesul ei e, pentru tot omul, subînțeles. Toți credem că știm ce e „normal“ și ce nu, ce e „firesc“ omenește și socialmente și ce e derapant, alături cu drumul, eventual scandalos. Dar, tocmai pentru că ni se pare că știm, nu mai reflectăm îndeajuns asupra normalității „normalului“. Nu ne mai neliniștește, nu ne mai irită aberația cotidiană, suspensia regulilor elementare, atmosfera bezmetică în care respirăm spasmodic. Ba am ajuns chiar să luăm „situațiunea“ drept „normală“. Asta-i situația! Așa e viața! Să nu fim idealiști! Să gîndim pozitiv, chiar dacă vîslim în întuneric și insalubritate.

N-am de gînd să construiesc, într-un articol de gazetă, o complexă teorie a normalității. N-ar fi normal! Dar pot încerca să semnalez măcar cîteva simptome (evidente, după părerea mea) ale dezordinii, extrase din experiența zilnică.

1. Inflația politicului. Într-o țară civilizată, democratică, bine așezată – pe scurt, „normală“ –, politica nu invadează zgomotos interesul public. Nu e, zi de zi, pe ecran. După alegeri, un guvern responsabil intră în „rutina“ eficienței, iar Opoziția – în rutina supravegherii critice. Dar cetățeanul obișnuit își vede de treabă. Sigur, nu devine orb și surd la ce se întîmplă „la vîrf“, dar accentul interesului său curent cade pe profesiune, carieră, familie, timp liber, prieteni. Nu stă tot timpul cu ochii pe cutare ministru, pe cutare parlamentar, pe răfuielile de partid de pe scena publică și din mass-media. Pentru că nu e nevoie. Pentru că politicienii „normali“ își văd de treabă în domeniul lor, ung competent, fără tapaj, mecanismul bunei guvernări, al bunei așezări materiale și comunitare a țării. Faptul că trăim, efervescent, evenimentele din arena puterii e o dovadă că am pierdut sensul lucrurilor cu adevărat importante, că nu mai focalizăm pe problematica proprie, pe destinul propriu, ci pe tămbălăul exterior al „vedetelor“ conducătoare. Cetățeanul „normal“ nu e „zoon politikon“ decît în momente de răscruce civilă: alegeri, referendumuri, proteste țintite, legate de eventuala periclitare a interesului general. În rest, are alte preocupări. De aceea și-a delegat decizia celor „aleși“: ca să-și vadă de ale lui! Cînd însă „aleșii“ nu-și văd cum trebuie de ale lor, atunci cetățenii se trezesc sabotați în mobilizarea lor naturală spre împlinirea de sine și trăiesc confiscați de disfuncția „sistemului“. Politica devine axa biografiilor noastre, în loc să lucreze discret și eficient pentru a oferi contextul optim al parcursului nostru existențial.

2. Politicul e prea prezent nu numai pentru că preferă să funcționeze pe stadionul răfuielii de paradă, în loc să rămînă în atelierul administrației. E prea prezent și din cauza proastei calități a reprezentanților lui. Selecția cadrelor care ajung în vîrful piramidei a devenit jalnică. Se vorbește buruienos, răstit și incorect. Competiția de idei e, de multă vreme, înlocuită de îmbrînceală mitocănească, maniere de birt, ținută plebee – pe scurt, vulgaritate. E limpede că avem de a face cu „doamne“ și „domni“ de mîna a treia, neșcoliți, prost-crescuți, dizgrațioși. N-ar fi la locul lor nici în funcții mai modeste, marginale, anonime, darămite în fruntea bucatelor. „Patrioți“ de ocazie, care fac de rușine țara și pe locuitorii ei decenți. Campioni la mediocritate fudulă. Nu știu să fie slujitori, ci, mereu, șefi. Nu mai vorbim de incompetență tehnică, de CV-uri vide, de afaceri veroase, alianțe de gașcă, ambiție impudică, parvenitism. Principala lor reușită este să se fi strecurat în față, fără urmă de personalitate reală. Personalitatea reală atrage fără efort, stîrnește și absoarbe interesul public prin isprăvi profesionale verificabile și coagulează spontan spiritul comunitar, lăsîndu-l să prevaleze asupra vanităților proprii. Falsa personalitate nu face decît să se reverse egolatru peste ceilalți, să‑și sufoce, să-și intoxice ambianța, în cursa ei nerușinată spre afirmarea contrafăcută a sinelui propriu și a intereselor lui meschine.

3. Un rol nefast în supraabundența „divertismentului“ politic îl are, inevitabil, presa. Ea decide, în mod interesat (și, pînă la un punct, justificabil, de vreme ce trăiește din rating), ierarhia „știrilor“ care trebuie puse pe piață pentru a manipula și malforma psihicul cititorilor. Nu informația și comentariul calm, nu dezbaterea productivă, nu analiza inteligentă par să domine „strategiile“ gazetărești curente (cu unele excepții). Ci scandalul, partizanatul, derizoriul vîndut ca „breaking“. În ziare și în studiourile de televiziune sînt instalați de decenii cam aceiași „specialiști“, înregimentați și deci previzibili, sau pasionați de propria lor „măestrie“. Oricum, cam știi dinainte ce vor spune, în ce spațiu histrionic se vor mișca. Unii zic mereu același lucru, alții zic mereu pe dos decît zic toți ceilalți, ca să se vadă că sînt ingenioși și independenți. În rest, puzderie de fake news, sado-masochiste: decese, agonii, crime, procese, răpiri, adultere, bîrfe, hoții, catastrofe meteo, vrăjitoare profetice, parapsihologi cuplați la energii cosmice ș.a.m.d. Material gras pentru țața autohtonă, ca să aibă ce trăncăni la o cafeluță sau la o țuică.

E, poate, cazul să adîncim lucrurile, să căutăm surse mai subtile și mai diverse ale neîncetatelor noastre crize de normalitate. N-ar fi rău. Dar și să șlefuim fisurile semnalate mai sus și tot ar fi ceva! Sau să ne întrebăm și pe noi înșine, din cînd în cînd, cum fentăm, conștient sau nu, reperele bunului-simț, ale bunei cuviințe, ale bunului gust. Ar fi un început…

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

protest soros
Cum a readus Călin Georgescu teoriile conspirației în spațiul public pentru a obține sprijinul alegătorilor
Ultimele discuții din spațiul public readuc în atenție un tip de teorii ale conspirației despre care analiștii afirmă că reprezintă un discurs „mutat dintr-o parte în alta” de-a lungul anilor de către reprezentanții Puterii pentru a obține sprijinul oamenilor.
rascoala 1907 (6) jfif
Adevărul despre răscoala de la 1907. Cum a început revolta și cât de antisemită a fost de fapt
Răscoala de la 1907 a izbucnit, în luna februarie, pe moșiile arendașilor din Flămânzi. În scurt timp, a cuprins întreaga țară. A fost un eveniment major al istoriei românilor, dar care a născut controverse. Mai ales din cauza transpunerii ideologice a evenimentelor în perioada comunistă.
soldat american foto pixabay jpg
Pericolul din umbră. Soluția care ar garanta că România va fi apărată de aliați, ignorată. Expert: „Ăsta-i semnalul că până la urmă cheia e la ei”
Experții consultați de „Adevărul” avertizează că România va trebui să ia de urgență câteva măsuri pentru a stabili o comunicare normală cu SUA. Americanii sunt, așa cum au recunoscut și reprezentanții statelor europene, singurii care pot asigura securitatea Europei.
Cetatea Poienari fotografiata din drona FOTO CJ Arges (6) png
Când se redeschide adevărata cetate a lui Vlad Țepeș
În această primăvară se va redeschide cetatea lui Vlad Țepeș de la Poienari-Argeș, iar autoritățile se așteaptă la un aflux mare de turiști din țară și de peste hotare.
shutterstock_gripa_raceala_temperatura.jpg
La ce trebuie să fim atenți după câteva episoade de răceală. „De foarte multe ori a fost momentul de debut al unui astm”
În sezonul rece puține persoane reușesc să se ferească de cel puțin un episod de răceală supărătoare. Dacă răcelile se țin însă lanț, e nevoie de ceva mai mult decât medicamente simptomatice și ceaiuri. O vizită la medicul specialist va lămuri lucrurile.
GettyImages 515298948 jpg
Locul unde s-a decis viitorul lumii. Cum s-au jucat „cei trei mari” cu destinele popoarelor lângă tone de șampanie și caviar
În februarie 1945, cei trei lideri ai lumii care au pus capăt celui de-Al Doilea Război Mondial s-au întâlnit, pe un ger năprasnic, și au împărțit lumea după bunul plac
priza electrica murdara foto shutterstock jpg
Trucul genial care redă albul prizelor îngălbenite fără frecare și fără efort
Prizele electrice tind să se îngălbenească în timp, dar un truc vechi și simplu le poate reda aspectul impecabil fără efort.
Social Media  Sursa Freepik com jpg
De ce renunță mulți români la rețelele sociale: „Pur și simplu îmi era dor să îmi las creierul să se odihnească”
Peste 17 milioane de români sunt activi pe cel puțin una din rețelele de socializare. Mulți susțin că au găsit suficiente motive de a renunța la ele.
camil ressu autoportret jpg
Camil Ressu, artistul care a șocat „clica liberal-takistă“ cu o singură pictură: „toate gurile creionate cu roşu au întâmpinat-o cu rânjet umed de impertinenţă“
Scriitorii l-au zugrăvit mai frumos pe Camil Ressu decât au făcut-o criticii de artă de-a lungul timpului. În picturile lui, ogorul reavăn miroase a ploaie, se simt răcoarea pădurilor neumblate și adierea apelor. La el, țăranul rămâne autentic: „trudit, prost hrănit, osos, temător“.