Ce fel de primar vrem?

Publicat în Dilema Veche nr. 853 din 13 - 19 august 2020
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg

Textul de mai jos apare, acum, pentru a treia oară. Dar de fiecare dată cu același prilej și fără mare efect… E vorba de campania electorală pentru Primăria Capitalei. Mai întîi în 2012, apoi în 2016 și acum, în 2020. De fiecare dată a fost un gest de susținere a aceluiași candidat: dl Nicușor Dan. După două eșecuri, domnia-sa face și anul acesta o încercare, pe care o susțin din nou, în speranța că nu sînt purtătorul lui de ghinion. Am luat decizia să mă repet, văzînd că politicienii autohtoni dormitează, nevindecabili, în același hamac de vanitate personală sau de partid, în aceeași strategie veșnic perdantă, în aceeași incapacitate de a gîndi profitabil pentru cauză și nu pentru fudulia personală. Opoziția nu pricepe (și nu e prima dată!) că, fără un gest de solidaritate care să impună o candidatură unică, acordă o șansă nemeritată celorlalți. Că orgoliul privat sau de gașcă nu e motivația optimă a unei campanii electorale reușite. Nu-l înțeleg pe dl Traian Băsescu, fost ministru, fost primar, fost președinte al țării (de două ori), cînd decide să lupte din nou pentru Primăria Capitalei, pentru a ajuta… partidul. S-ar zice că nu Bucureștiul e de salvat, ci PMP-ul! Nu pun la îndoială eventuala sa performanță de primar reciclat, dar sînt stingherit de pofta sa infinită de victorie, de putere, de funcții publice, fără cîntărirea contextului și a riscurilor pentru propria sa imagine. De dl Tăriceanu nu mai vorbesc. E un exemplu spectaculos, aproape comic, de valorificare tenace a… eșecului. Nu-i prea iese, nu prea poate, dar o ține langa! Va defila în eternitate dinaintea  patriei  nerecunoscătoare, la concurență cu dl Cataramă și cu alți domni și doamne, specializați în paloare volubilă… Rezum: de vreme ce dl Nicușor Dan candidează a treia oară, republic și eu, pentru a treia oară, argumentația votului meu. Poate avem noroc!

Pentru mine, testul suprem pe care ar trebui să-l treacă un candidat la Primăria Bucureștiului ar fi o plimbare la pas prin oraș. Aș fi curios să-l văd cum și cînd se înfurie, cînd se bucură, cînd se emoționează, ce soluții îi vin, de la caz la caz, în minte și în ce fel pasiunea pentru București îl face să uite de sine. Aș vrea să-l văd cum reacționează la palpitul, uneori obosit, uneori isteric al orașului, cum îi adulmecă miresmele, zvonurile, ohtăturile și țipetele, cum îi savurează tradițiile și cum se întristează cînd percepe grimasa dezordonată pe care i-au impus-o ultimii săi edili. În genere, experiențele de pînă acum mă determină să cred că nici unul dintre foștii primari post-decembriști n-ar fi trecut acest test. În cel mai bun caz, îi văd bucuroși, mîndri, emoționați de propriile lor isprăvi. Nu vor să lase în urmă un oraș mai bine rostuit, ci un amplasament convenabil pentru propria lor statuie. Nu pretind nici unui demnitar o vocație monahală. Admit că orgoliul, ambiția de a „lăsa ceva în urmă” fac parte din setul de motivații legitime ale oricărui înalt funcționar public. Cu condiția să acorde programului său o mai mare atenție decît acordă fotografiei sale. Dar, uneori, nici măcar pofta de posteritate nu pare să existe cu adevărat. Lucrurile se consumă mai curînd la nivel de aranjamente personale, șmecherii lucrative, „pragmatism” de fațadă. Privind în urmă – și ca să dau exemplul cel mai frapant –, nu-mi vine să cred că pe scaunul pe care au stat oameni ca Pache Protopopescu sau Barbu Ștefănescu Delavrancea a putut fi așezat, printr-un obscur concurs de împrejurări, un personaj ca Viorel Lis, invitat privilegiat al budoarelor carnavalești pe care le organizează, vesel, unele televiziuni locale.

Dintre candidații viitoarei campanii electorale avînd ca țintă Primăria Capitalei, cel mai plauzibil, din punctul meu de vedere, este dl Nicușor Dan. Nu-l cunosc personal, dar știu ce a făcut și ce face și mi se pare că are marele atu de a nu semăna cu nici unul dintre antecesorii și dintre contracandidații săi. E limpede că îi pasă de înfățișarea orașului (în beneficiul căreia a intervenit eficace în mai multe rînduri, chiar dacă i-au lipsit „pîrghii” de anvergură). Inițiativele pe care le anunță nu se desenează pe ceruri utopice, nu vorbesc despre autostrăzi singaporene, suspendate fudul peste cicatricele orașului, nu anunță mari revoluții, ci acceptă modestia filigranului, a intervenției de bun-simț, a funcționalității bine cumpănite și  transparente. Atașant, în cazul lui, e și faptul că e dispus să participe la o cursă fără mari șanse de cîștig, doar pentru a aduce în dezbaterea publică cîteva teme esențiale pentru bucureșteni. Nu vrea, cu alte cuvinte, să impună un om, o efigie, ci o agendă. Pe de altă parte, nu e un idealist inconsistent: ceea ce a întreprins pînă acum dovedește, dimpotrivă, talent organizatoric, realism și tenacitate. Ca să nu mai vorbim de un anumit curaj civic și de o sănătoasă preocupare pentru binele comunitar. Îmi place și precaritatea – de care nu se lasă demobilizat – mijloacelor lui financiare, startul dezavantajos pe care îl ia, alături de „veterani” agili, „băieți de băieți”, hîrșiți în gherila politică dîmbovițeană. Îmi place, pe scurt, gratuitatea, nu lipsită de o anumită noblețe, a demersului său. Istoria ultimilor ani m-a învățat să fiu pregătit pentru orice dezamăgire. Orice promisiune se poate dovedi iluzorie, orice înzestrare umană poate da la iveală, cînd e pusă într-o situație de putere, abisuri mlăștinoase, de nebănuit înainte. Mai știu și că electoratul nostru are, adesea, din relativism, resemnare sau superficialitate, o înclinație spre candidatul „de comitet”, populist, țanțoș, văzut des la televizor: un amestec de suporter de fotbal, milițian, taclagiu, caftangiu, băiat „fin” de bodegă și parvenit descurcăreț, cu luciu. Cu toate astea, nu încetez să sper și să pariez pe șansa excepției. Poate, odată și odată, vom avea noroc.

Tot ce am citit, pînă acum, despre trecutul și proiectele dlui Nicușor Dan mă îndeamnă să-l creditez. Am tresărit o singură dată, cînd, într-un interviu, a menționat „uriașul său talent matematic”. Îi dau un sfat bătrînesc: să evite să folosească epitetele enorme cînd vorbește despre sine. Ba, dacă se poate, să nici nu le gîndească. Ar fi păcat ca o misiune mai mult decît onorabilă și o calitate umană promițătoare să eșueze în siropul unui autoportret drăgăstos...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

shutterstock 1846369924 jpg
The Spectator: A venit vremea ca NATO să se pregătească pentru retragerea Americii din Europa
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a dat asigurări că SUA rămân angajate față de NATO, dar e oare posibil ca el să minimizeze riscul ca Donald Trump să decidă până la urmă să retragă trupele din Europa? se întreabă The Spectator, într-o analiză.
pacient spital jpg
România, țara lui „nu avem”: „Nu avem prevenție, nu avem spitale, nu avem medici suficienți, nu avem medicamente”. Nu avem siguranța că, odată internați în spital, vom ieși și sănătoși
Trăim în România lui „nu avem”. Nu avem bani. Și pentru că nu avem bani, nu avem medici, nu avem asistente, nu avem medicamente, spitale, echipamente de secol XXI.
lapte_shutterstock 2495423319 jpg
Alimentul care conține de 5 ori mai mult calciu decât laptele. Este foarte ușor de introdus în dietă
Este un aliment foarte sănătos, dar deși cei mai mulți români îl cunosc, nu foarte multă lume îl și consumă! Iar un detaliu extraordinar despre acest produs este faptul că în el vom găsi de cinci ori mai mult calciu decât în lapte!
Santier Campus Vulturesti foto BookLand (1) jpg
Au început selecțiile elevilor la primul campus pentru învățământ dual din mediul rural din România. Ce specializări se caută
De șase luni, în comuna Vulturești din Argeș se lucrează la primul campus preuniversitar profesional în sistem dual din România în mediul rural. Iar primele selecții ale elevilor pentru anul școlar 2025-2026 au început weekendul trecut.
Donald Trump FOTO AFP
Donald Trump, nemulțumit că Rusia „bombardează ca nebuna în acest moment în Ucraina”
Președintele american Donald Trump a precizat luni că se poartă discuţii pentru un acord de pace, dar nu este deloc mulţumit de faptul că Rusia „bombardează ca nebuna în acest moment în Ucraina”.
Tanczos Barna intalnire ACAROM, aprilie 2025, foto Facebook Tanczos Barna jpg
România pregătește măsuri de protecție pentru industria auto, în contextul taxelor vamale impuse de SUA
Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a anunțat, luni, că se fac demersuri pentru protejarea industriei auto naționale, în contextul noilor taxe vamale anunțate de Statele Unite ale Americii pentru importurile de autoturisme din Uniunea Europeană.
Chioșc în Parcul Cișmigiu, la sfârșitul secolului al XIX-lea (© Wikimedia Commons)
Ce salarii aveau românii în 1900. Ce puteau cumpăra cu cât câștigau
Ce fel de salarii aveau românii în anul 1900? După Războiul de Independență din anii 1877-1878, România a trăit o vreme de dezvoltare economică fondată cu precădere pe producția agricolă și creșterea animalelor. Drept urmare, viața locuitorilor a fost din ce în ce mai bună, până către Marele Război.
mancare de post jpeg
Ce să mănânci în postul Paștelui ca să nu te îngrași. Cu ce înlocuim carnea, ouăle și lactatele
Ne aflăm în postul Paștelui, o perioadă în care, cel puțin teoretic, ar trebui să ne detoxifiem organismul consumând multe alimente sănătoase, precum fructe și legume. Fără carne, ouă și lactate am putea chiar să slăbim. Însă, spun nutriționiștii, la fel se bine am putea să ne îngrășăm.
Congres AUR - George Simion - 27 mar 2022 / FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Analiza candidaților, episodul 1. Revanșa lui George Simion. Cum ar schimba scena politică o victorie a liderului AUR
„Adevărul” analizează șansele principalilor candidați la alegerile prezidențiale și impactul asupra vieții politice. Actualul guvern are zilele numărate? Cine ar putea fi noul premier? Ce plan au suveraniștii pentru a prelua puterea? Sunt întrebări care vin la pachet cu alegerea noului președinte.