Virusul care strică viața și piața

Săptămînă neagră pentru finanțele globale. Principalele burse europene au înregistrat luni scăderi masive. Panica provocată de extinderea epidemiei de COVID-19 și prăbușirea prețului petrolului au afectat și tranzacțiile la bursă – cu consecințe nefaste pentru economie. La Paris, indicele CAC 40 a pierdut aproape 6%, după ce săptămîna se încheiase oricum pe scădere. La Frankfurt, indicele DAX a scăzut cu 7,4%, Bursa de Valori din Madrid a pierdut aproape 7%, cea de la Londra peste 8%.

Dar cea mai semnificativă tendință de pe piețele financiare nu este scăderea acțiunilor. Mult mai important este declinul randamentului la obligațiunile de stat americane. Cele pe termen de zece ani, care în februarie aveau încă un randament bun, de 1,6%, s-au prăbușit brusc: randamentul a ajuns la doar 0,43%, și asta doar din cauza unor noi împrumuturi angajate de guvernul american. Această scădere e și rezultatul unei cereri tot mai mari de investiții sigure. Într-un context economic complicat, marcat de incertitudini, investitorii vor să plaseze capital în zone sigure; dar asta înseamnă implicit încredere puțină și deci mai puțini bani în economia reală.

Gripa e un coșmar pentru investitori. E un coșmar pentru toată lumea. Cei care se bucură de declinul capitalului și întrezăresc deja cu satisfacție decesul capitalismului ar face bine să se gîndească la cauze & consecințe. Moralul scăzut al investitorilor e doar un prim simptom al unei boli insidioase. Prăbușirea piețelor americane și europene arată pe de o parte că economia nu e o abstracțiune, că ea depinde, pînă la urmă, de oameni, că există aici o relație de interdependență. În al doilea rînd, această criză evidențiază riscurile și contradicțiile economiei mondiale. Piețele se tem de o prăbușire a economiei reale. Iar perspectiva e cît se poate de plauzibilă. Pentru că teoria asta a dezvoltării continue, a creșterii consumului care generează bunăstare și profit, deci locuri de muncă, deci bunăstare, deci și mai mult consum etc., e contrazisă uneori de crize de acest tip. Circulația banilor se oprește atunci cînd un virus periculos ne obligă să stăm acasă. Companiile își reduc, de voie, de nevoie, activitatea. Consumul încetinește, deci generează mai puțină bunăstare, mai puține locuri de muncă etc. Pe fondul restricțiilor de circulație și de teama epidemiei, oamenii nu-și mai fac planuri de vacanță. Asta înseamnă, implicit, bani mai puțini în industria turismului și în transporturi, dar și scăderi semnificative pe orizontală: divertisment, marketing etc. Incertitudinea legată de locul de muncă reduce drastic pofta de consum pentru orice nu e de strictă necesitate. Perspectiva unei eventuale scăderi a veniturilor te face să te gîndești de două ori înainte să cumperi un automobil nou, o mașină de spălat sau chiar bunuri de larg consum mult mai puțin costisitoare. Pesimismul acesta dăunează grav economiei. Mîna invizibilă a pieței nu s-a spălat bine pe mîini și a făcut gripă. Odată ce economia e contaminată, boala începe să erodeze organele.

În anumite condiții, statul poate interveni pentru a compensa pierderile, subvenționînd sectoarele critice ale economiei. Dar „gripa“ asta nu se tratează cu o simplă perfuzie. Infuzia de capital poate doar să susțină funcțiile vitale. Remediul ar fi relansarea consumului. Cumva trebuie găsite resurse pentru a trăi cu virusul ăsta ca și cum n-ar exista. Dacă nu există deja, ar trebui înființat un minister al vieții în vremuri de coronavirus…

Riscul unei recesiuni globale a crescut. O scădere pe termen lung a consumului poate duce la o criză pentru companii, inclusiv la pierderi ale locurilor de muncă, notează Moody’s într-un raport. Impactul coronavirusului asupra creșterii economiei franceze va fi de „cîteva zecimi de puncte din PIB“, avertizează ministrul Economiei, Bruno Le Maire. În vreme ce Germania, cu o economie bazată în mare parte pe exportul de bunuri, se așteaptă la o scădere semnificativă. Germania e într-o poziție bună. Își permite o recesiune, căci produce, de mai mulți ani, excedent bugetar. România, în schimb, funcționează pe deficit. O scădere suplimentară a veniturilor la buget pe fondul recesiunii induse de coronavirus ar fi fatală.