Unde cercetare nu e, nici inovare nu e. Dar cui îi trebuie?
România ocupă locul 48 în Indexul Global al Inovării pe 2021, fiind devansată de Ungaria și Bulgaria și Slovacia (clasate pe locurile 34, 35, respectiv 37). Pe prima poziţie în clasamentul realizat de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI) se află Elveția, urmată, în Top 10, de Suedia, SUA, Marea Britanie, Coreea de Sud, Olanda, Finlanda, Singapore, Danemarca și Germania.
În ultimul deceniu, Coreea de Sud a urcat de pe locul 10 pe 5, Franța de pe 22 pe 11, iar China de pe 14 pe 12.
Indexul creat în 2007 de OMPI – agenție a ONU – are la bază 80 de criterii, grupate în două categorii: mijloacele alocate inovării (în special infrastructură și capital uman) și rezultatele efective. Raportul organizației pe acest an, dat publicității la 20 septembrie, constată că investițiile în inovare au rezistat bine pandemiei, la nivel global. Documentul critică, însă, faptul că 31 de economii au performanțe sub așteptări în materie de investiții în inovație, între acestea aflându-se și trei state din UE (România, Grecia și Lituania).
În urmă cu o săptămână, un raport al Eurostat – forul statistic al UE – atrăgea atenția asupra alocării infime a României pentru cercetare și dezvoltare: numai 15 euro în medie pe cap de locuitor (ceea ce ne aruncă pe ultimul loc în UE), sub Bulgaria (21 de euro) și Ungaria (39 de euro). Topul european al bugetelor dedicate cercetării și dezvoltării este condus de Luxembourg (648 de euro/persoană), urmat de Danemarca (519 euro) și Germania (443 de euro). Media bugetului alocat de țările UE este de 225 de euro/locuitor, în creștere cu 22% în ultimul deceniu. Țările UE alocă, în prezent, 100 de miliarde de euro anual acestui sector.
România se află între puținele state membre care au redus alocarea guvernamentală: de la 17 euro/cetățean român, în 2010, la 15 euro anul trecut. În intervalul 2010-2020, spre comparaţie, Letonia și-a triplat bugetul pentru cercetare și dezvoltare, iar Grecia și Estonia l-au dublat.
Cu numai 0,31% din PIB pentru cercetare, România ocupă ultimul loc în UE, fiind întrecută de vecinele Ungaria (0,54%) și Bulgaria (0,56%). Media UE a fost în 2020 de 1,42%.
Eurostat indică, de asemenea, stagnarea în ultimii zece ani a cifrei personalului din cercetare și dezvoltare, sector în care lucrează numai 31.000 de români. În acest timp, la nivelul UE minus Marea Britanie, în intervalul 2012-2019, cifra angajaților din domeniu a crescut de la 2,3 milioane la 2,9 milioane de specialiști în 27 de state membre.
Spre exemplu, în Bulgaria, de la 16.000 de angajați s-a ajuns la 26.000, în Cehia de la 60.000 la 79.000, în Ungaria de la 35.000 la 57.000, iar în Grecia de la 37.000 la 54.000 de angajați în cercetare și dezvoltare. Cea mai spectaculoasă creștere de personal a înregistrat-o Germania, de la 591.000 la 734.000 de angajați în cercetare.
În ceea ce privește ecuația cercetare – dezvoltare – inovare, o platformă a statului belgian pentru sprijinirea investitorilor explică: cercetarea și dezvoltarea transformă banii în cunoaștere, în timp ce inovația transformă cunoașterea în oportunități de afaceri.
Temele astea nu se califică, însă, pentru agenda publică românească. Scuzați deranjul!
Horia Blidaru este consilier politic la Parlamentul European.
