Tocmai am terminat lucrul. Sînt obosit tare. Clădirea din mijlocul Londrei arată foarte bine și spațiul de lucru pare dintr-un film. Nimeni nu are un birou permanent, sînt o mulțime de fotolii foarte confortabile și de locuri unde poți să ai conversații în liniște sau pentru întîlnirile de echipă. Bucătăria arată senzațional, sînt opt tablete care ies dintr-un blat și opt țevi de inox. 11 tipuri de cafea și zece variante de ceai sînt disponibile pe tablete. Suc de portocale și apă de toate felurile.

Sala în care am lucrat eu se numește Paris și e dotată perfect pentru training-ul pe care îl fac. Are un mic istoric despre locul în care este clădirea. Oamenii știu exact ce a fost pe bucata de pămînt pe care este clădirea de acum 700 de ani.

Lucrez cu directori pe strategie, unii de la companii foarte cunoscute, și mă simt răsfățat de soartă.

Londra mă sperie, totuși. Ieșirea din clădire este chiar în fața uneia dintre cele mai aglomerate stații de metrou – Bank. Sînt incredibil de mulți oameni în jur și, cînd vin sau cînd plec, marea lor majoritate îmbrăcați în costume. Parcă a fătat raiul bancherilor.

Costurile de trai în Londra sînt aberante, o călătorie de metrou e cam de douăzeci de ori mai scumpă ca una de la noi. Mîncarea în jurul clădirii Walbrook, unde lucrez, este și ea de cel puțin cinci ori mai scumpă decît în Romană. Pe drum înapoi la hotel văd ceva anunțuri de apartamente de vînzare. Prețurile sînt la fel de amețitoare. Cursa de avion București-Londra și retur a costat mai puțin decît taxiul de la aeroport pînă la hotel. Costurile de hotel sînt cel puțin duble, dacă nu triple, comparativ cu hoteluri similare de cam peste tot prin Europa.

Azi se întîmplă să fie și ziua Brexit-ului. Englezii cu care discut eu sînt convinși că au o clasă politică plină de oportuniști și de prostovani. Probabil le-ar prinde bine un schimb de experiență cu noi. Nigel Farage e un bou, dar totuși englezii nu au nimic de valoarea lui Mitralieră, Nicolicea sau tanti Viorica. Boris Johnson e el un clovn, dar și așa e mult peste Șică al nostru. Iar Șică, la rîndul lui, e totuși mai bun decît toate panaramele pe care le-a pus Dragnea să ne conducă.

Am stat de vorbă și cu cîțiva tineri români care nu au nici un gînd să se întoarcă. Generația nouă de politicieni este însă ceea ce îi îngrijorează și pe ei. Am citit accidental două chestii scrise de doi minunați secretari de stat de la PNL.

Ambii sînt tineri. Sînt, practic, cei care au creat un partid, PACT. Ambii au părinți foarte-foarte legați de elitele care au condus România și după 1989. Tatăl unuia dintre ei a jucat un rol extrem de important la Bancorex pînă la scandalul enorm de corupție care a dus la sfîrșitul băncii. Sună cel puțin ironic că fiul domniei-sale are acum un doctorat în corupție și este secretar de stat la Finanțe. Ambii fii au pupat cu entuziasm oriunde a trebuit pentru a ajunge la putere, inclusiv la Dan Voiculescu. Unul dintre ei a fost consilier al lui Meleșcanu, tatăl dînsului fiind un apropiat al domnului Meleșcanu și șef de cabinet al unui ministru PSD. Sînt, cel mai probabil, viitori miniștri ai unui guvern PNL.

„Sînt onorat să accept, cu responsabilitate și demnitate, provocarea lansată de Prim-Ministrul României, Ludovic ORBAN, și de Ministrul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Lucian N. BODE, de a mă alătura… Le mulțumesc încă o dată pentru deschidere, încrederea acordată. Le mulțumesc și colegilor din arcul guvernamental și celor de la nivel ministerial pentru susținerea lor. Sînt conștient și realist în fața misiunii pe care o avem, o misiune deloc ușoară în contextul prezent din România, într-un minister esențial pentru dezvoltarea României normale și demne. Dar am convingerea că, alături de profesioniști, de la nivelul ministerului, cît și de experți recunoscuți, din alte medii, depunînd întreaga experiență profesională și academică cumulate, împreună vom reuși să venim, în scurt timp, cu rezultate!“

„După o călătorie extrem de interesantă, începută cu admiterea pe primul loc în programul doctoral Economie și Afaceri Internaționale din cadrul ASE, continuată cu explorarea unei teme inovatoare pentru contextul românesc (corupția în mediul privat) și susținerea tezei, apreciată în unanimitate cu calificativul Summa Cum Laude, sînt onorat să primesc titlul de doctor. Sînt extrem de recunoscător doamnei profesor …, conducător științific, tuturor profesorilor din comisie: prof. univ. dr. …, prof. univ. dr. hab. …, prof. univ. dr. …, conf. univ. dr. …. Mulțumiri speciale pentru toată susținerea soției mele, …, familiei și prietenilor.“

Brexit sau nu, e clar de ce tinerii cu care am vorbit eu nu mai revin în țară. Pentru că nu vor să fie conduși de tinerii lor cei mai buni.