Şmecherul neamului

Publicat în Dilema Veche nr. 591 din 11-17 iunie 2015
Şmecherul neamului jpeg

Pe la 450 î.e.n., Herodot scria cu admiraţie despre perşi, care, după ce luau o decizie importantă în urma unui proces bine pus la punct de consultare şi deliberare, o verificau rediscutînd-o la un pahar cu vin. Băut cu moderaţie, vinul era menit să dezlege limbile celor timizi şi să permită examinarea cît mai critică a deciziilor. Cam la fel e şi la noi, cu mici deosebiri. 

Avem o categorie importantă de oameni, cu o reprezentare exagerată în rîndul elitelor politice şi mediatice, care par să fi descoperit remediul perfect pentru a elimina atît timiditatea, cît şi bunul-simţ, fără folosirea alcoolului. Experienţa arată că înscrierea într-un partid politic şi participarea repetată la emisiuni televizate dau rezultatele cele mai bune. Deciziile importante par a fi luate mai degrabă de cîte un beţivan iresponsabil, dar celebru, după ce a consumat o vadră de vin, decît de experţi, în urma unor consultări şi dezbateri. 

Discuţiile, în general, sînt menite să valideze decizia şefului printr-un proces care se aseamănă mai mult cu propaganda decît cu un proces de deliberare. Validarea deciziilor este făcută prin intermediul emisiunilor TV, în interiorul partidelor şi al instituţiilor publice, printr-un proces care confundă într-un mod spectaculos consultarea şi dezbaterea critică a ideilor cu un amestec încîntător de populism, sociopatie şi pupincurism. Emisiunile de la Antena 3, România TV şi Realitatea TV sînt exemple perfecte. 

Companiile de succes consideră riscantă angajarea unui şef cu atitudinea de „inteligentul companiei“. Pericolele unui astfel de arhetip sînt numeroase – inhibarea ideilor celorlalţi, concentrarea puterii de decizie, înlocuirea gîndirii critice cu sicofantismul. Liderii căutaţi de cei care vor să aibă succes sînt excepţionali în a se înconjura de oameni capabili, în a asculta, în a face angajaţii să se simtă parte a unui sistem bine pus la punct care recompensează atît munca, creativitatea, inteligenţa, cît şi curajul de a te opune ideilor proaste ale şefilor super-deştepţi. Probabilitatea ca un singur om să aibă idei mai bune decît toţi ceilalţi angajaţi este nesemnificativă pentru a merita riscul angajării unui şef-zeu. 

Sistemic ar fi cît de cît bine şi dacă am fi în căutarea „inteligentului neamului“. Problema este că noi (ca societate) părem să fim într-o continuă căutare – a şmecherului neamului, a autocratului neamului şi, în ultima vreme, a neamţului neamului, al oraşului, al satului sau al afacerii. Cohorte de slugoi capabili să slăvească orice tîmpenie şi măgărie de-a „stăpînului“ şi să atace cu indignare patriotică orice altă opinie susţin poziţia acestuia în spaţiul public şi păstrează un sistem disfuncţional. Zdrobitoarea majoritate a liderilor politici actuali din Romînia sînt fie gargaragii mediocri, fie nimeni din punct de vedere profesional. Poziţiile lor politice, în general obţinute prin pile, corupţie şi un amestec de tupeu şi linguşeală, sînt cele care i-au făcut pe aceştia celebri şi nu rezultatele lor precedente vieţii politice. Politica românească este în general murdară şi percepută ca de-a dreptul împuţită. Liderii politici sînt vulnerabili şi adesea şantajabili. Oamenii excepţionali profesional şi moral stau din ce în ce mai departe de partidele politice. 

Birocraţiile româneşti sînt construite în aşa fel încît să maximizeze nu competenţă, ci numirea în managementul superior a oamenilor din partide – marea lor majoritate faimoşi pentru felul în care toacă cuvinte pe orice domeniu la televiziunile sponsorizate sau vrăjmaşe ale partidului la putere. Aceştia se dovedesc (în mod aşteptat) a fi incompetenţi în poziţiile în care sînt numiţi şi încearcă să îşi ascundă nepriceperea (în cel mai bun caz) prin exercitarea unui control cît mai strîns asupra funcţionarilor din sistem. Acest control se manifestă prin introducerea unor noi reguli birocratice care, în general, duc la plecarea celor mai buni oameni din sistem. Înlocuirea lor este făcută de obicei pe baza unui algoritm bazat pe nesimţire şi nepotism, din care rezultă creşterea nivelului de incompetenţa. În mod treptat, dar sigur, birocraţiile devin o reflecţie a clasei politice şi încep şi ele să pută. Servilismul deşănţat înlocuieşte profesionalismul, iar instituţiile statului devin mai degrabă o problemă decît o soluţie în a limita influenţele negative ale politicului. 

Societatea civilă, din păcate, nu este imună la bolile statului romîn. Deşi, ca şi în politică, există oameni foarte buni profesional, oneşti şi dedicaţi, o bună parte a societăţii civile este şi ea dominată de acelaşi tip de succes/vedetă – oportunistul gurist. Succesul mediatic şi (adesea) financiar excepţional, cît şi transferul unui număr important de astfel de „vedete“ în liga superioară a politicii româneşti, în poziţii influente şi vizibile, nu face altceva decît să stimuleze multiplicarea oportuniştilor gurişti şi în rîndul societăţii civile. 

Pe cît de atractivă, pe atît de catastrofală este ideea de a româniza soluţia persană adaptînd-o la contextul şi tradiţia naţională, de a continua să cultivăm sau să ignorăm cohortele de sociopaţi, aplaudaci şi pupincurişti, şi de a ne ameţi cu vin, vorbe goale sau cu speranţa că schimbarea o să vină de la nemţi sau de la oricine altcineva din afara noastră. Sisteme meritocratice transparente pentru clasa politică, societatea civilă şi funcţionarii publici pot rezolva o bună parte a problemelor actuale. 

Valeriu Nicolae este activist pentru drepturile omului şi fondator al Policy Center for Roma and Minorities. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.