Și bogații plătesc impozite!

Publicat în Dilema Veche nr. 897 din 17 – 23 iunie 2021
Și bogații plătesc impozite! jpeg

Una din temele tot mai prezente în spațiul public, în ultima perioadă, este cea referitoare la sumele mici pe care le plătesc marii oameni de afaceri ai planetei în contul impozitelor. Există și o prelungire a subiectului care face trimitere la marile companii, despre care se spune că folosesc tertipuri legale pentru a micșora impozitele și taxele pe care le plătesc. Au fost date mai multe exemple de oameni de afaceri (Warren Buffett, Jeff Bezos sau Elon Musk) sau companii, precum Amazon, Google sau Facebook.

În România, fenomenul are accente particulare. Există deja un tip de folclor, care s-a creat în jurul companiilor străine, care susține că acestea obțin pe piața locală profituri mult mai mari decît în Europa de Vest și că trimit o parte importantă a profiturilor către statele de origine. Sînt deja axiome care nu mai trebui demonstrate și care, repetate la nesfîrșit, au ajuns aproape imposibil de contestat. O analiză serioasă ar arăta că rata profitului pentru companiile multinaționale prezente în România nu este mai ridicată decît pe alte piețe (chiar dacă pot exista excepții în diferite momente și în unele sectoare economice), iar transferul profitului în alte jurisdicții fiscale este, pur și simplu, nerentabil. Concret, orice specialist în domeniul fiscal poate confirma că nu are sens ca o companie multinațională să își mute profitul, dintr-un motiv cît se poate de simplu: România a avut în ultimii 15 ani una dintre cele mai scăzute cote de impozitare a profitului din Europa. Are sens să transferi profitul de la un nivel scăzut de impozitare la unul mai ridicat? Evident, nu.

Tema impozitării marilor averi și a companiilor multinaționale este, însă, reală, la nivel mondial. Ea apare mai pregnant cu ocazia crizelor. A fost cazul la criza economică din anii 2008-2010, se întîmplă și acum, la criza generată de pandemia de COVID-19. Statele lumii au nevoie de venituri bugetare mai multe și mai predictibile și sînt mai atente atît la marile companii, cît și la marile averi.

De altfel, președintele american Joe Biden a anunțat că va crește cota de impozitare pentru companii acolo unde se afla înainte de mandatul Trump (de la 21% la 28%). De asemenea, administrația Biden a anunțat și o creștere a impozitării pentru americanii cu venituri mai mari de 400.000 dolari anual.

Este, însă, o diferență între abordările legale de impozitare a veniturilor oamenilor de afaceri sau a profiturilor companiilor și interpretările eronate legate de plata impozitelor.

De exemplu, o analiză a unei organizații internaționale ajunge la concluzia că Warren Buffett a plătit impozit pe venituri de numai 0,1% din averea sa. Chiar dacă se precizează că nu este nimic ilegal, nivelul redus de impozitare este șocant pentru un contribuabil mic și onest care știe că plătește, procentual, mai mult decît 0,1%. Numai că analiza face o eroare. Raportează impozitele plătite la totalul averii lui Buffett, care este calculată în funcție de cotația la Bursă a participațiilor pe care le deține la fondul de investiții pe care îl administrează.

Lăsînd la o parte faptul că valoarea acțiunilor fondului de investiții poate să crească sau să scadă, mai important este că impozitul se plătește nu raportat la valoarea acțiunilor deținute, ci asupra veniturilor efectiv încasate. Adică sumele obținute din vînzarea unor acțiuni. Raportarea la acest nivel înseamnă un cu totul alt procent de impozitare (mult mai mare) decît cel menționat de analiza publicată. Este un lucru important, pentru că vehicularea afirmației că oamenii de afaceri cu averi mari nu își plătesc impozitele în mod corect sau că își optimizează agresiv suma plătită în contul impozitelor induce ideea că mediul de business, prin oameni și companii, este „ticălos”, „speculativ” și „lipsit de empatie”. Ceea ce poate produce o falie adîncă la nivelul societății.

De altfel, la nivel mondial există inițiative concrete care au ca obiectiv impozitarea companiilor multinaționale și descurajarea practicilor de erodare a bazei impozabile. În același timp, există o serie de reglementări care se adresează practicilor firmelor de mutare a profiturilor, cum sînt prevederile legale privind prețurile de transfer sau creditele intra-grup. Cu toate acestea, diferențele de nivel de impozitare între jurisdicții fiscale sînt mereu atrăgătoare pentru companii.

Pe de altă parte, din dorința de a atrage sau de a păstra investitorii, statele au intrat și ele în jocul reducerii impozitelor. Astfel, o analiză a Fondului Monetar Internațional arată că, în comparație cu anul 1980, în medie, rata impozitului pe profit la nivel mondial a scăzut cu aproximativ 20%.

Ce este de făcut în această situație? Soluția pe care o văd statele cele mai dezvoltate, în acest moment, este introducerea unui impozit minim pe profit la nivel global. Sau, mai exact, în rîndul statelor dezvoltate, la care probabil se vor adăuga și o parte din cele emergente. Impozitul la nivel global va rezolva o parte a problemei: va opri cursa statelor de scădere a ratelor de impozitare și goana companiilor după taxe mai mici. În orice caz, este o abordare concretă. Iar în acest domeniu, ca și în multe altele, rigoarea și pragmatismul sînt mult mai eficiente decît populismul și informațiile eronate.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: Elon Musk (wikimedia commons)

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.