Salarii mici, salarii mari

Publicat în Dilema Veche nr. 933 din 24 februarie – 2 martie 2022
Salarii mici, salarii mari jpeg

Am auzit de multe ori, în ultimii ani, întrebarea: care este motivul pentru care în România sînt salariile mici? Economiștii răspund de fiecare dată cu o singură idee principală, și anume aceea că economia românească fabrică produse cu valoare adăugată redusă. Răspunsul este prea tehnic.

Ce înseamnă pe înțelesul publicului? Mai direct, lucrurile stau în felul următor. Ce salariu poate oferi o companie care produce în România cabluri care sînt folosite în industria auto? Sau volane? Sau centuri de siguranță? Toate acestea se produc pe o linie de fabricație, pe bandă. Se poate însă compara, de exemplu, munca de la bandă cu obiectivele echipei care gîndește marketingul automobilului? Evident, nu. Din păcate, în România se fabrică volanele sau centurile de siguranță, în timp ce strategiile de marketing, în multe cazuri, sînt gîndite în alte țări.

La fel, în România se asamblează mașinile (sînt două fabrici, fără îndoială, importante pentru economia autohtonă), dar designerii și inginerii care au gîndit felul în care se construiesc automobilele sînt în altă țară. Aceasta este diferența de valoare adăugată între cei care gîndesc și cei care execută. Din păcate, România are, în acest moment, mai multe job-uri în care lucrează cei care execută și nu cei care gîndesc.

Exemplele din industria auto pot continua și în alte domenii. Multe companii românești din industria textilă au trăit bine, în anii ʼ90, din lohn, adică au cusut modelele pe care le-au trimis aici marile companii. Un mod destul de banal de a face un oarecare profit dînd de lucru, cu salarii mici, unor lucrători specializați.

Cu timpul, însă, lohn-ul din industria textilă a devenit nerentabil în România. Pe de o parte, pentru că lucrători cu salarii mici s-au găsit mai greu (fie au plecat să lucreze în Uniunea Europeană, fie, pur și simplu, nu au mai vrut să se angajeze contra sumelor oferite de companiile textile), pe de altă parte, pentru că input-urile (energie electrică, gaze, combustibili) au devenit mai scumpe. Din aceste motive, lohn-ul din industria textilă s-a mutat din România înspre Est și apoi în Asia.

Cazul industriei textile nu este singular. Și industria auto a venit în România tot pentru lohn. Cu timpul, lucrurile s-au diversificat, astfel că astăzi Renault are la Titu, în județul Dîmbovița, un centru de tehnologie și testare, două domenii care presupun o muncă elaborată și implicit salarii mai mari.

Nu doar industriile textile și auto au folosit lohn-ul pe scară largă, ci și cea de tehnologia informației. În multe cazuri, în România s-au stabilit centre de call-center sau specialiștii români au scris coduri informatice primite de la companii din afara României. Era tot un fel de a executa comenzi în lohn, doar că la un alt nivel de cunoștințe și de salarizare față de industria textilă sau cea auto. Dar lohn-ul a rămas.

Recent, o companie din domeniul comerțului (retail) a anunțat că va crește salariile vînzătorilor pînă la 4.950 de lei, ceea ce înseamnă un salariu mediu net de 2.900 lei. Respectiva companie și-a făcut un bun obicei din a crește anual salariile angajaților. Veniturile salariale oferite de managementul companiei sau negociate cu sindicatele (nu este clar dacă există sindicat în cadrul firmei) sînt mai mari decît media pe sectorul de retail, însă mici dacă avem în vedere așteptările angajaților. Dar explicația este aceeași: comerțul oferă o valoare adăugată limitată și, drept urmare, salarii pe măsură.

Regula este simplă: profesiile și sectoarele inovatoare sînt premiate din punctul de vedere al veniturilor și își permit să ofere salarii mai mari. Domeniile care presupun o muncă de execuție îi vor „penaliza” pe angajați, în ceea ce privește salariile, pentru că, la rîndul lor, companiile care activează în aceste sectoare economice obțin o rată a profitului redusă.

Ar trebui să ne uităm în economie și să ne întrebăm cîți angajați lucrează în domenii inovatoare. Cîți sînt „gulere albe”? Cîți români au absolvit o instituție de învățămînt superior și pot avea așteptări privind un salariu mai mare decît media pe economie?

De fapt, acestea sînt dilemele multor economii în curs de dezvoltare, și anume ce este de făcut pentru ca salariile să crească și să ajungă la nivelul economiilor dezvoltate. Sau, altfel spus, care este motivul pentru care un angajat din același domeniu, eventual și de la aceeași companie multinațională, primește un salariu mai mic în România decît cel al unui angajat care lucrează în Europa de Vest. Motivele sînt simple: compania din România nu realizează același profit, ci unul mai mic, productivitatea este mai mică în România decît în majoritatea statelor europene și, în fine, piața locală este mai redusă decît cea dintr-un stat al Europei de Vest.

România poate schimba această situație doar dacă atrage investitori din domenii inovatoare. Trebuie să devină locul unde nu doar se fabrică produsele, ci se și gîndește felul în care acestea se produc. Pînă cînd nu se va întîmpla acest lucru, salariile din România vor fi mai mici decît cele din economiile dezvoltate.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.