Ruble, dolari, euro și alte „arme” ale războiului economic dintre Rusia și lumea occidentală

Publicat în Dilema Veche nr. 939 din 7 – 13 aprilie 2022
Ruble, dolari, euro și alte „arme” ale războiului economic dintre Rusia și lumea occidentală jpeg

Războiul din Ucraina a adus în atenție, din nou, moneda rusească. Rubla intrase de ceva timp într-un „con de umbră”, o uitare ușor de înțeles, dacă avem în vedere anvergura și structura economiei rusești. De fapt, Rusia conta pe plan global doar prin exporturile de materii prime energetice și prin vînzările de produse agricole, toate realizate pe piețe care se raportau la euro sau dolari.

Unde era rubla în toate aceste tranzacții? Nicăieri. Doar că războiul din Ucraina, care s-a extins și la nivel economic, a adus în „vîrtej” și rubla. Aplicarea sancțiunilor economice a avut ca efect o devalorizare accentuată a rublei în raport cu dolarul. Efectul a fost logic. Sancțiunile occidentale au blocat conturile din Occident ale companiilor rusești importante, ale oligarhilor ruși și ale băncii centrale. Banca Rusiei a luat trei măsuri pentru a încerca să mai salveze ce se putea salva. Prima decizie a fost să crească dobînda de politică monetară la 20%. A fost o hotărîre curajoasă, ruptă de politica Kremlinului, care a avut o logică economică, și anume să crească atractivitatea rublei. Să ne aducem aminte, de exemplu, că banca centrală a Turciei a fost influențată politic să scadă dobînda. Președintele Erdogan l-a schimbat din funcție, în anul 2019, pe guvernatorul băncii centrale pentru că nu a acceptat să scadă dobînda-cheie. Rezultatele de moment au fost dezastruoase, inflația a crescut exponențial, iar turcii s-au înghesuit să cumpere aur pentru a se refugia în fața creșterilor de prețuri.

A doua decizie a fost aceea de a tipări ruble. Chiar dacă o astfel de măsură inflamează inflația, este necesară pentru a avea pe piața internă masă monetară suficientă pentru cheltuieli curente. În fine, a treia decizie a fost aceea de a interveni pe piață pentru a apăra moneda rusească. Banca Rusiei a cheltuit 39 de miliarde de dolari din rezervele valutare pentru a „apăra” rubla în fața devalorizării.

Au fost măsuri disperate, care se iau în situația în care economia este izolată, iar rubla se prăbușește față de valută. Scăderea monedei locale afecta nivelul de trai al consumatorilor ruși, iar retragerea companiilor occidentale din Rusia, sub diversele ei forme (înghețarea investițiilor, retragerea de pe piață sau oprirea livrărilor de produse către piața rusească), a accentuat criza de valută și de mărfuri occidentale.

Într-o perioadă scurtă, a atras atenția revenirea rublei aproape de valoarea dinainte de războiul din Ucraina. Este o performanță înșelătoare. Măsurile luate de banca centrală nu au fost singurele și nu trebuie trecute cu vederea deciziile aproape disperate adoptate în Rusia.

Astfel, cetățenii ruși nu pot să retragă din bănci mai mult de 10.000 dolari pentru o perioadă de șase luni, iar băncilor li s-a interzis să mai vîndă valută. De asemenea, companiile exportatoare au fost obligate să transforme 80% din încasările în valută pe care le obțin din livrările în Occident în ruble. A fost un mod de a „naționaliza” valuta, folosit și de România în anul 1991, atunci cînd rezerva valutară a țării era foarte aproape de zero. Naționalizarea valutei s-a făcut în sensul obligării companiilor să vîndă statului valuta pe care o aveau în conturi contra monedei locale, lei, la un curs dictat de stat, și a fost o măsură prin care s-a salvat pentru o perioadă economia, dar au fost sacrificate companiile exportatoare.

La fel s-a întîmplat acum în Rusia. Firmele au fost obligate să schimbe valuta în ruble, tocmai pentru a oferi statului rus valuta pe care nu o mai poate obține de pe piața internațională. În același timp, Rusia a încercat să oblige statele europene să plătească materiile prime energetice în ruble. A fost o mișcare făcută cu scopul de a susține moneda rusească, pe care statele europene au respins-o bazîndu-se pe prevederile contractuale care prevăd plata în euro sau în dolari.

În acest moment, statele europene rămîn pe poziție, și anume refuză plata gazului natural în ruble, chiar și în fața amenințării Rusiei că va opri sau va reduce livrările de gaz.

Șantajul Rusiei este mai degrabă un gest al disperării. Ce logică ar avea Federația Rusă să oprească livrarea de gaze atît timp cît sumele încasate, chiar și cele în euro sau dolari, sînt esențiale pentru bugetul Federației Ruse și pentru utilizarea banilor încasați pentru cheltuielile curente sau cele de război? Estimările arată că Rusia încasează aproximativ 600 de milioane de euro pe zi doar din Uniunea Europeană în contul materiilor prime energetice furnizate.

În același timp, Uniunea Europeană vrea să își reducă dependența de importul de gaz din Rusia. Pentru unele state membre este un proces complicat, pentru că ar trebui să găsească rapid surse noi de furnizare a gazului, dar alte state europene, precum țările baltice, au anunțat că vor renunța complet la importul de gaz din Rusia.

Revenirea rublei a fost conjuncturală. Fundamentele economice nu susțin creșterea monedei rusești. Cu o economie tot mai închisă, cu o inflație mare, cu o scădere economică record, Rusia nu își poate salva nici rubla, nici nivelul de trai al cetățenilor. Dar, pentru Vladimir Putin, aceste lucruri contează foarte puțin. Cel mai important este visul lui Putin de refacere a imperiului. 

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: adevarul.ro / Shutterstock

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Cafenea Foto Freepik (2) jpg
O tânără care se laudă că va munci de sărbători i-a revoltat pe români: „După ce a oprit camera, plângea”
Mesajul unei angajate într-o cafenea, mulțumită că va fi la lucru de sărbători, a stârnit o mică revoltă pe rețelele de socializare. Pentru numeroși români, Crăciunul și Revelionul au rămas „sfinte” în privința odihnei și a timpului liber, deși în trecut erau obligați să muncească în aceste zile.
praf jpg
Praful din casă te îmbolnăvește fără să-ți dai seama. Ce trucuri te ajută să îl reduci și ce greșeli trebuie să eviți
Praful nu poate fi eliminat complet dintr-o locuință, însă poate fi redus semnificativ prin metode corecte și obiceiuri adaptate. Această pulbere fină, formată din particule microscopice, se răspândește constant în aer și se depune pe suprafețe, având un impact direct asupra sănătății.
Liceul Mihai Ciuca din Saveni FOTO Cosmin Zamfirache (1) jfif
Liceul ultra-modern din România care oferă o șansă unică la educație. Ajută sute de elevi de la țară și oferă condiții ca în filme
Un liceu reabilitat cu fonduri guvernamentale la Săveni, un orășel din județul Botoșani, oferă o șansă la educație pentru sute de adolescenți din nordul extrem al României. Liceul este renumit pentru dotările sale moderne dar și pentru că se adresează unei categorii largi de elevi.
Drumuri protejate de plase antidronă la Harkov FOTO EPA EFE jpg
Cifrele care arată intensitatea luptelor din regiunea Donețk. Pierderi uriașe în rândul forțelor rusești
Forțele de Sisteme fără Pilot (SBS) din Ucraina au anunțat că au ucis 976 de soldați ruși, echivalentul a două batalioane în doar două zile în regiunea Donețk. Cifrele au fost raportate acestei aripi armate, Robert „Madyar” Brovdi, în postări pe rețelele de socializare.
impletitori de nuiele Durnesti FOTO Cosmin Zamfirache (3) jfif
Ce s-a ales de atelierul de la țară care exporta produse de lux în America și Germania. Erau create adevărate bijuterii din nuiele de răchită
Într-o comună din nordul României a funcționat o cooperativă țărănească care a reușit timp de peste două decenii să exporte produse de lux, din răchită, în Statele Unite și Germania. Oamenii spun că totul s-a prăbușit din cauza concurenței asiatice.
ulei de masline pexels jpg
Românii, tot mai atenți când cumpără ulei de măsline: urmăresc trasabilitatea, calitatea și brandul
Consumul global de ulei de măsline se află pe un trend ascendent, după doi ani complicați pentru producători, depășind 2,7 milioane tone, cu estimări ce urcă spre 3,06 milioane tone în 2024/2025 — o creștere de aproape 10%.
fructe pexels jpg
Fructele delicioase care pot susține sănătatea rinichilor. Nutriționiștii spun că nu trebuie să lipsească din dieta zilnică
O dietă echilibrată și sănătoasă este crucială pentru buna funcționare a organismului nostru. Iar anumite fructe simple pot fi foarte utile pentru a susține eficient sănătatea rinichilor.
1 jpg
„Capra cu trei iezi“, 150 de ani de la publicare. Care este însemnătatea basmelor populare în lumea AI: „Oamenii au nevoie de emoție și de artă“
În urmă cu 150 de ani, Ion Creangă publica în „Convorbiri literare“ minunata poveste „Capra cu trei iezi“ și deschidea astfel un nou univers copiilor pentru generații întregi.
simion mehedinti jpg
14 decembrie: Ziua când a murit marele savant Simion Mehedinți, părintele geografiei moderne
Pe 14 decembrie 1962 a murit geograful Simion Mehedinți, care a slujit mai multe domenii ale cunoaşterii, precum geografia, etnografia, literatura, educaţia, critica şi publicistica. Tot pe 14 decembrie s-au născut actorul și regizorul Radu Beligan și economistul Virgil Madgeanu.