În Rusia se votează deja de o săptămînă. Referendumul pentru modificarea Constituției îi asigură actualului președinte, aflat la ultimul mandat, posibilitatea de a se prezenta din nou în alegeri și eventual de a rămîne la putere pînă în 2036. Culmea e că această posibilă și probabilă eternizare a lui Vladimir Putin se produce pe fondul unei revizuiri anunțate inițial tocmai pentru a asigura o tranziție post-Putin. Modificarea articolului care interzice președintelui cumularea a mai mult două mandate succesive a apărut accidental, la finalul ședinței comisiei pentru revizuirea Constituției, la propunerea „spontană” a uneia dintre membre, o fostă cosmonaută. Tot „spontană” a fost și propunerea de a anula cele patru mandate prezidețiale ale lui Putin deja consumate. Să ne amintim: ajuns la putere în 2000, după ce a fost desemnat ca succesor de Boris Elțîn, Vladimir Putin a recurs la un șiretlic schimbînd funcția cu premierul său, Dmitri Medvedev, în perioada 2008-2012, pentru a putea fi reales președinte în 2012 și apoi în 2018… Astăzi în vîrstă de 67 de ani, lui Vladimir Putin îi vine greu să părăsească funcția de președinte pe care a ocupat-o vreme de douăzeci de ani.
Planul de a reforma Constituția a fost anunțat în ianuarie. Iar Parlamentul rus și toate parlamentele regionale au aprobat modificările în martie. Nu e o simplă revizuire a Constituției, „pe ici, pe colo, prin părțile esențiale”, ci un design cu totul nou, care redefinește echilibrul puterilor executivă, legislativă și judecătorească în defavoarea acesteia din urmă. Astfel, Duma de stat (Camera inferioară) supune candidatul pentru funcția de șef al guvernului unui vot de încredere. Președintele nu se poate opune numirii premierului, dar va putea dispune demiterea în anumite cazuri. La fel și în cazul vicepreședinților guvernului. Miniștrii responsabili cu securitatea națională, cu apărarea și cu afacerile interne vor avea de obținut votul de încredere al Consiliului Federației (Camera superioară). Consiliul Federației va propune președintelui numirea sau demiterea procurorului general, precum și a judecătorilor federali. De asemenea, Consiliul va putea dispune încetarea mandatelor oricărui judecător, inclusiv pe cele ale membrilor Curții Constituționale la propunerea președintelui, în cazul în care comit „acte care să le compromită onoarea și demnitatea”. E un echilibru înșelător, care dă putere de decizie mai mare unui grup mai restrîns.
Constituția obligă statul la noi asumări de misiune în plan simbolic. Un element cu totul nou: menționarea lui Dumnezeu și a continuității istorice milenare: „amintirea strămoșilor noștri care ne-au transmis idealuri și credință în Dumnezeu”. În același articol se menționează că Rusia este „succesoarea URSS”. Cel care spunea, acum douăzeci de ani, că „destrămarea URSS e cea mai mare nenorocire din istoria Rusiei” vrea acum să modifice Constituția parcă pentru a sprijini o reîntregire teritorială…
Potrivit noului text fundamental, statului i se atribuie obligația de a „proteja adevărul istoric”. Nu e clar la ce epocă istorică se face referire, dar, în schimb, e evident că se caută o uniformizare a viziunii asupra istoriei, poporului și teritoriului. Un alt paragraf vorbește despre interdicția de a „înstrăina” teritoriul rus – e o modalitate de a asigura, prin Constituție, anexarea Crimeei în 2014.
În noua Constituție, „căsătoria este o uniune între un bărbat și o femeie” și se afirmă că „familiile, maternitatea, paternitatea și copiii” sînt valori apărate de către stat.
Există și o dimensiune socială a acestei reforme, care prevede obligația statului de a corela salariul minim la coșul de cumpărături și de a indexa anual pensiile.
Programat inițial pe data de 22 aprilie, referendumul a trebuit să fie amînat ca urmare a pandemiei de COVID-19, care a lovit puternic populația Rusiei. Măsurile de izolare, acolo unde au existat, și apoi recesiunea economică au alimentat neîncrederea în guvern și în președinte. Sondajele de opinie arată că popularitatea lui Vladimir Putin a scăzut la un nivel-record. Cu puțin înaintea începerii acestui scrutin, un institut de sondaje publica cifre contradictorii. Campania electorală, purtată de partide pe teme legate de modificările aduse Constituției, a accentuat unele clivaje preexistente cum ar fi, de pildă, cel dintre progresiști și conservatori. Dacă mărirea pensiilor și a salariilor întrunește un larg consens popular, perspectiva rămînerii la putere a lui Vladimir Putin stimulează un puternic sentiment de respingere.
