O maimuțăreală

Publicat în Dilema Veche nr. 783 din 21-27 februarie 2019
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Dacă aș fi fost american, cel mai probabil aș fi fost înclinat să-l susțin, e drept, cu inima îndoită, pe Trump. Dacă aș fi fost britanic, cred că aș fi fost un brexiteer plin de dubii. De ce, totuși, dincolo de antipatia pe care o simt pentru stilul primitiv al președintelui american și dincolo de pro-europenismul meu aș fi avut aceste opțiuni? Pentru că detest activismul dirigențial al acestei stîngi globalizante, corectitudinea politică dusă la cote isterice și ideile de o simplitate imbecilă (cum ar fi aceea că există sărăcie pe lume pentru că există bogați!). Pentru că nu-mi place să văd cum Uniunea Europeană comite impostura colosală de a se substitui Europei (UE e un simplu episod politic benefic din istoria enormă, cu mii de episoade politice benefice ori malefice, a Europei și mă irită să văd că cine e critic cu UE e imediat etichetat ca „anti-european“; poți să fii 100% european și să nu-ți placă Juncker, să nu-ți placă politicile UE în nu știu ce domeniu, să ai rezerve cu privire la necesitatea unui ditamai Parlamentul European; nimeni, nici măcar UE, nu este îndreptățit să asume un monopol pe identitatea europeană!). Pentru că formulele de socialism post-comunist de azi mi se par la fel de distrugătoare ca formulele de comunism post-socialist în care mi se spunea pînă în 1989 că trăiesc. Pentru că vreau ca statul să fie cît mai departe de mine, iar viața mea să curgă, firesc, în mijlocul comunității căreia îi aparțin în mod natural și nu în mijlocul unor oameni cu care nu vreau să am de-a face și care ajung în viața mea pentru că, altfel, statul nu poate fi. Pentru că am o părere foarte proastă despre elitele politice democratice de azi, care mi se par stupide, vanitoase și incompetente. În fine, sînt multe motive. Dar nu sînt nici american și nici britanic. Sînt român. Și asta schimbă totul. Nu în credințele mele și nici în privința modului în care aș vrea să-mi trăiesc viața. Pe scurt, tocmai credințele care m-ar fi făcut să fiu un adversar al UE, dacă eram american sau britanic, mă fac să fiu un susținător total al UE, fiind român.

Îmi dau bine seama că o Românie desprinsă de Uniune sau o Uniune mai slabă cu România în interior ar fi, pentru mine și pentru cei din jurul meu, scenarii de coșmar. Încercînd să-mi exersez luciditatea pe cît pot, văd așa: dacă acest popor român al meu, cu suma lui de defecte și calități, ajunge să fie deplin suveran în propria noastră țară va fi o nenorocire, înainte de toate, pentru noi înșine. Dezastrul pentru România ar fi să încapă exclusiv pe mîna românilor! Dacă vrem să trăim cît de cît în siguranță și cît de cît în prosperitate, nu o putem face decît în interiorul UE, supunîndu-ne regulilor UE. Nu zic că aceste reguli îmi plac în totalitate, dar măcar îmi creează condițiile unei vieți decente și, mai ales, îmi permit să mă lupt pentru ceea ce cred. Lucid vorbind, orice alt aranjament pentru România de azi e mult mai rău. Putem visa la cai verzi pe pereți, desigur – eu vorbesc despre ceea ce este pe masa istoriei acum și despre alegerile pe care chiar le avem.

În aceste condiții, sesizez că un fel de maimuțăreală conservatoare anglo-americană, ceva ca o „fiță“, a dat peste unii dintre amicii mei de idei și planuri. Amorezați, de departe, de Trump și admiratori ai Brexit-ului, adică fermecați de ceea ce pentru mine este tocmai impasul conservatorismului, unii conservatori români vorbesc acid despre UE, pe care o asemuiesc Uniunii Sovietice, și argumentează că UE are, în general, un rol mai degrabă malefic decît benefic asupra românilor. Astfel, poate fără să vrea, se fac purtătorii unui mesaj conspiraționist, de genul „statului paralel“, al „experimentului“ pe care structuri progresiste oculte îl fac cu România, devenită un fel de cobai în nu știu ce scop. Mi-e greu să pricep cum poți fi să fii un conservator român și să vorbești astfel. Să te joci de-a conservatorul american pe malul Dîmboviței este, dramaturgic vorbind, o comedie de tot hazul. Forța de seducție a Americii este enormă – eu, cel dintîi, îndrăgostit de America pînă peste urechi, o mărturisesc. Dar, totuși, e util să facem o diferență. Imitarea Americii în gesticulația ei de televizor e ridicolă și oțioasă; adeziunea la valorile americane, însă, este cu totul altceva.

Pe de altă parte, într-o cheie ceva mai serioasă, ceea ce numesc eu în acest text maimuțăreală este exact ceea de adevăratul conservator român Titu Maiorescu denunța ca fiind „forma fără fond“. Absolut nimic din acea realitate românească ce ar putea interesa pe un conservator nu seamănă cu realitatea americană. Or, conservatorismul presupune un neobosit exercițiu de luciditate. Fantasmele sînt ale socialiștilor, iar ambițiile orbitoare sînt ale liberalilor. Realismul și prudența sînt/trebuie să fie coordonatele de bază ale conservatorilor. Da, cred că, în condițiile societății britanice, conservatorismul te-ar putea duce la o opțiune anti-UE, după cum știu bine că în lumea nord-americană conservatorismul este izolaționist. Dar distanța dintre UK ori USA și România este cosmică.

În condițiile lumii românești, este imposibil să fii conservator și să vrei să ieșim din UE. Pentru simplul motiv că un conservator știe că suveranitatea nu este un scop, ci un mijloc. Un conservator știe că scopul unei națiuni este prezervarea și prosperitatea. Suveranitatea este doar un mijloc – mă ajută sau nu să ating scopul? Lucid, lucid pînă la durere, răspunsul meu este că poporul român, așa cum este el acum, nu este capabil să folosească suveranitatea în scopul prezervării și creșterii prosperității sale. Iată de ce: opțiunile sale sînt, în general, catastrofale; civismul lui e la pămînt, iar micile elite civice pe care le-a produs sînt lamentabile; capacitatea sa de a-și crea viitor politic este, practic, zero; confuzia totală în care se află l-a adus în situația de a nu mai putea distinge între onestitate și ipocrizie, între cinste și hoție, între pricepere și nepricepere; tradiția sa anomică este tot mai pregnantă. Ca o concluzie: poporul român de azi este complet lipsit de patriotism, în sinea lui își detestă țara, pe care o înjură și o fură de cîte ori poate, iar în fața străinilor este obsedat să arate că merită respect. Iar cei care cred despre ei că sînt patrioți sînt, de regulă, pradă unei triste iluzii de sine. A fi conservator înseamnă a fi conștient de toate astea pînă la insomnie. Și ce soluții ar putea exista pentru prezervare și prosperitate cu un popor aflat în acest stadiu? Practic, nici una în afara UE.

Mărturisesc că n-aș fi dat atenție acestei mici și, admit, spectaculoase facțiuni de prieteni dacă nu aș fi văzut că propaganda progresismului face din joaca lor puțin iresponsabilă (ca orice joacă) un cap de acuzare la adresa oricărui conservator de azi, prezentînd un derapaj mai degrabă ludic drept o trăsătură esențială de identitate a unui întreg grup. Știu bine că propaganda înseamnă să abuzezi de prostia colectivă, știu bine că prostia colectivă este abisală aici și acum, așa că am ținut că exprim public această opinie personală, rugîndu-mă să ajute la ceva…

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Imagini halucinante în trafic. Un bărbat s-a urcat pe capota unei mașini pentru a o distruge. Reacția Poliției VIDEO
Vineri, 15 martie 2024, imagini de coșmar au fost surprinse în traficul din Sibiu. Un bărbat s-a urcat pe o mașină, pe care a distrus-o cu picioarele și cu un coș de gunoi. Incidentul nu a fost singular.
image
Mărarul, salata și roșiile – trufandalele cu cele mai multe pesticide. Reacția legumicultorilor: Sunt din Turcia
O analiză a Autorității Naționale Fitosanitare arată că în peste 40% din legumele românești sunt urme de pesticide, iar la unele produse cantitățile de substanțe periculoase detectate au fost cu mult peste nivelul maxim admis.
image
Soția unui român a înlocuit-o pe Prințesa de Wales la parada de Ziua Sfântului Patrick VIDEO
Gărzile irlandeze i-au adus un omagiu colonelului lor absent, Prințesa de Wales, în timpul paradei anuale de Ziua Sfântului Patrick din această după-amiază.

HIstoria.ro

image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.
image
Cel mai bogat prinț român, în „Historia” de martie
La începutul secolului XX, prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino a vrut să placheze acoperișul Palatului Zamora (actualul Castel Cantacuzino) cu monede de aur și i-a cerut voie regelui să facă acest lucru. Carol I i-ar fi răspuns: „Îţi dau voie dacă pui monedele pe cant“.