Muzeu de pus în ramă

Publicat în Dilema Veche nr. 917 din 4 – 10 noiembrie 2021
Muzeu de pus în ramă jpeg

În aproape toate muzeele prin care am trecut am văzut plăcuțe pe care scrie „Nu atingeți exponatele!” sau „Nu vă apropiați!”. Nu și la Casa Muzeelor din Iași. Unde fiecare încăpere e un mic univers în care vizitatorii sînt invitați să interacționeze cu obiectele din jur. Muzeul Literaturii, în particular, e parcă special conceput să suscite curiozitatea celor care îl vizitează. O încercare rarisimă și lăudabilă de a-i împrieteni – mai ales pe tineri – cu mersul la muzeu și, pînă la urmă, cu literatura. Și nu e deloc întîmplător că acest muzeu apare tocmai la Iași: un oraș care și-a construit în ultimii ani un profil cultural puternic tocmai pornind de la îndelungata tradiție literară și, mai recent, muzeală. Clădirea care astăzi se numește Casa Muzeelor a fost construită în anul 1896 și a avut iniţial proprietari evrei (Joseph Leff, Leon Leff, Sofia Wechsman, N.E. Eisen), fiind apoi cumpărată, în 1914, de Societatea „Viaţa Românească”, condusă de Garabet Ibrăileanu şi Mihail Sadoveanu. O vreme, edificiul a purtat denumirea de Palatul „Vieții Românești“. O vreme, a fost sediu de tipografie. Apoi, între 1932-1934, a găzduit expoziții. Achiziționat de Ministerul de Interne în 1934, a devenit sediu al Inspectoratului Județean al Jandarmeriei și al Chesturii de Poliție. În 1941, curtea clădirii avea să devină scenă a masacrului miilor de evrei în Pogromul de la Iași. Istoria încărcată a clădirii și a Iașiului e expusă acum în cele șapte muzee găzduite de clădire: Muzeul Pogromului din Iași, Muzeul Teatrului Evreiesc în România, Muzeul Poezie(i), Muzeul Copilăriei în Comunism și Muzeul Literaturii Române.

Mai ales acesta din urmă e un muzeu viu care nu trăiește doar prin obiecte, ci și, mai ales, prin poveștile pe care le spun aceste obiecte. De pildă, într-o vitrină vedem un ceas de aur: Mihai Eminescu l-a primit în dar de la tatăl său. Un Breguet din gama de lux din care au purtat alți mai scriitori precum Stendhal, Pușkin sau Dumas. Eminescu însă a fost mereu sărac. Și-a amanetat ceasul de mai multe ori și doar cu greu l-a putut răscumpăra.

În încăperea dedicată lui Ion Creangă, pe lîngă cîteva obiecte personale se găsește și un document istoric: catalogul semestrial din clasa a II-a, Școala primară de băieți nr. 2 din cartierul Păcurari, condusă de institutorul Ion Creangă, anul școlar 1882-1883. Cu notele – nu foarte mari – acordate de Creangă însuși. De la I.L. Caragiale a rămas o oglindă. Iar în muzeu, oglinda e pusă pe o scenă, bine încadrată de cortina roșie, trasă ca pentru o deschidere de act. Poftim, admiră-ți chipul în oglinda în care s-a privit altădată Nenea Iancu! În încăperea dedicată Societății Junimea vedem o ușă mare, de lemn. Ușa e încuiată. Dar, dincolo de ea, parcă se aud niște zgomote. Ce se aude? Sînt membrii societății întruniți în ședință. E o înregistrare modernă, făcută de actorii de la Naționalul ieșean, după Amintirile de la Junimea ale lui George Panu. Vizitatorii sînt invitați să tragă cu urechea la o ședință istorică a Societății! O altă încăpere e destinată revistei Viața Românească. Cum spuneam, redacția s-a întrunit o vreme chiar în această clădire, așa că muzeografii au încercat o reconstituire. E atît de reușită că aproape simți prezența redactorilor. Și spiritul vremurilor. 

Ajungem și la „Rezervația de îngeri”, o încăpere denumită astfel după volumul de poeme al lui Emil Brumaru. A amenajat-o artistul vizual Felix Aftene. El ne propune nouă, celor care îl iubim pe poet, o experiență adresată simțurilor: ascultă vocea, adulmecă paginile de carte, atinge obiectele. Cîtă migală, cîtă sensibilitate, cîtă viziune să cuprinzi esențialul despre acest mare poet într-o cămăruță tapetată, de sus pînă jos, cu cărți deschise.

Mergem mai departe. Ajungem la Muzeul Poezie(i): trei încăperi amenajate de Ion Barbu. Artistul a adunat aici picto-poeme, instalații, objets trouvés și mici intervenții ludice care explică în cuvinte puține cine, cum și de ce scrie poezie. Instalația denumită „Sticle pentru minte, inimă și literatură” e, de fapt, o colecție de sticle care conțin cîte un poem scris de mînă și semnat de un autor contemporan. Sînt peste o sută de poeme trase în sticlă (și deja publicate într-o antologie) – e o manieră ingenioasă de a conserva documente rare și de a le expune. Autorii sînt din toate generațiile: de la încă tinerii Domnica Drumea, Ştefan Manasia, Claudiu Komartin, Marius Chivu, Andra Rotaru, Răzvan Ţupa, Teodor Dună, Teodora Coman pînă la Nora Iuga, Şerban Foarţă, Ana Blandiana sau Ion Mureşan. Avantajul cu poezia îmbuteliată e că poți consuma oricît: n-o să te doară capul.

Tot la Muzeul Poezie(i) e o colecție de pietre atent aranjate și expuse sub o vitrină. Zici că ai nimerit în altă parte, zici că ești la un muzeu de geologie! La o privire mai atentă îți dai seama că pietrele sînt vopsite și că o mînă atentă a gravat pe ele cuvinte: înșirate, una după alta, pietrele astfel însemnate spun versuri. Același insolit Ion Barbu a creat și o încăpere dedicată boemei ieșene. Pare că scriitorii acum s-au ridicat de la masă. Uite și halbele din care au băut bere, uite paharele din care au băut vin, uite ceștile de cafea! Uite și cîteva versuri scrijelite pe pereți. Și, pe fundal, se aude Cezar Ivănescu citind, cîntînd propriile poeme. O minunăție!

Foto: Muzeul Poezie(i), credit foto: M. Martin

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.