De ce trimit băncile străine banii acasă

Publicat în Dilema Veche nr. 919 din 18 – 24 noiembrie 2021
De ce trimit băncile străine banii acasă jpeg

Băncile străine din România se grăbesc să scoată banii de dividende din țară. Formularea este scrisă intenționat „îngroșat”, tocmai pentru că poate fi interpretată și în felul acesta. De fapt, problema este mult mai puțin spectaculoasă, dar cu valențe economice.

Astfel, două bănci cu capital austriac prezente în România, BCR și Raiffeisen, au propus și mai mult ca sigur acționarii vor aproba distribuirea dividendelor aferente anilor 2019 și 2020. Sumele sînt substanțiale, pe măsura rezultatelor obținute de cele două bănci, 800 de milioane de lei, la BCR, și 742 de milioane de lei, la Raiffeisen. BRD, bancă cu capital majoritar francez, se pregătește și ea să decidă plata dividendelor.

Contextul este mai complicat. Anul trecut, Banca Națională a României (BNR) a recomandat băncilor comerciale să nu plătească dividende, chiar dacă anul 2019 fusese unul bun pentru sistemul bancar și, în același timp, un an în care băncile au obținut profituri mai mult decît decente. Acest profit ar fi trebuit distribuit acționarilor în anul 2020, numai că, odată cu pandemia, BNR a cerut băncilor să nu plătească dividende.

Desigur, s-ar putea spune că o recomandare este doar o recomandare. Că nu este lege. Doar că între „gentlemanii” din bănci, o recomandare a băncii centrale este „literă de lege”, iar băncile comerciale au respectat cerința BNR, adică nu au plătit dividendele aferente anilor 2019 și 2020.

Logica BNR este destul de simplă. Cînd vine o criză, indiferent de natura sa, economică sau sanitară, primul lucru de care trebuie să ai grijă este sistemul bancar. Că le place sau nu unora sau altora, acesta este adevărul. Sistemul bancar este pilonul financiar principal al economiei și el trebuie să rămînă consolidat, în picioare. Iar acest lucru se întîmplă păstrînd, printre alți indicatori, capitalizarea bancară.

Este, în același timp, un calcul pragmatic. Pe de o parte, banii băncilor sînt buni pentru stat, adică pentru împrumuturile pe care statul este obligat să le facă pe piața internă. Pe de altă parte, o ieșire masivă și rapidă de capital din România pune sub presiune cursul de schimb leu-euro, în sensul devalorizării leului. Iar într-o criză exact asta mai lipsește, o scădere a monedei naționale față de euro.

De altfel, BNR a inițiat și în criza din 2009-2010 un așa-numit „Acord de la Viena”, care a fost, de fapt, o înțelegere cu reprezentanții sistemului bancar pentru a nu scoate capital din țară pe perioada crizei. A fost, și atunci, o înțelegere respectată de către bănci, iar sumele trimise ar fi putut fi mari întrucît în acea perioadă, pe lîngă dividende, băncile românești aveau și împrumuturi substanțiale de la băncile-mamă.

Anul trecut nu a mai fost nevoie de un acord, a fost suficientă o recomandare a băncii centrale. Iar băncile românești (pentru că sînt bănci care activează în România, sînt înregistrate aici și sub reglementarea băncii centrale) au avut ce face cu banii în economia locală. În anii 2020-2021, statul s-a împrumutat masiv de pe piața internă, cu precădere de la bănci, la care s-a adăugat un program de sprijin important pentru companiile românești mici și mijlocii, IMM Invest, care a avut succes și datorită băncilor, și datorită garanției acordate de stat. 

Recomandarea BNR către băncile comerciale a expirat din octombrie a.c., astfel că acționarii au dat semnalul plății dividendelor în contul anilor trecuți. Este ceva nelalocul lui aici? Este ceva în neregulă să plătești dividendele către cei îndreptățiți? Evident, nu. Este, în același timp, un drept moral și legal al acționarilor. De altfel, nu doar băncile cu capital străin au făcut acest lucru, ci și singura bancă cu capital privat românesc.

Din acest punct de vedere, în vremuri normale, băncile sînt la fel ca orice alte companii care plătesc la momentul potrivit sumele pe care acționarii sînt îndreptățiți să le primească. În fond, este dreptul proprietarilor să primească acest beneficiu care vine ca urmare a riscului pe care și-l asumă, a priceperii pe care o au în a administra firma și chiar a capitalului pe care l-au adus, inițial sau de-a lungul timpului, în societate.

Băncile sînt, în ultimă instanță, companii ca multe altele, pot pierde sau pot cîștiga bani și au fost ani în care sistemul bancar românesc s-a aflat în pierdere. Decizia de a plăti dividende este mai puțin relevantă în contextul banilor care se duc spre acționarii străini. Ar trebui să fim nemulțumiți, eventual, că piața bancară românească este destul de puțin „adîncă”, gradul de intermediere financiară este mai mic decît media europeană, ceea ce face ca băncile, în loc să dea credite în România, să plătească dividende. Adică economia locală nu are atît de multe companii bancabile încît să poată absorbi mai multe împrumuturi acordate de bănci.

În ceea ce privește banii care ies din țară, lucrurile sînt simple și clare. Nimeni nu oprește statul român și nici capitalul românesc să construiască o bancă, de la zero sau prin achiziție, pe care să o consolideze pe piață. Exemple puține, dar bune există atît în ceea ce privește capitalul privat, cît și cel de stat. Altfel, sînt destui „experți” care preferă să moară capra vecinului pentru ca ograda să-i rămînă goală.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: adevarul.ro

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.