Cum relansăm economia. Planul german

Economia intrată în colaps nu poate fi repornită la manivelă, precum un motor Daimler-Benz. Nici măcar economia germană nu repornește la prima cheie. Ce e de făcut odată cu încheierea fazei critice a crizei sanitare? Guvernele încearcă să pună la punct strategii de relansare. Toate aceste strategii se bazează pe politica pașilor mărunți. Nimeni nu vrea să-și asume riscuri inutile: prioritatea e sănătatea publică și, mai ales, protejarea vîrstnicilor și a celor vulnerabili. Regulile de distanțare socială nu pot fi abandonate peste noapte, oamenii sînt în continuare îndemnați să rămînă în izolare. Însă semne ale relaxării au început să apară. Austria e una dintre primele țări care au anunțat redeschiderea comerțului și a unor afaceri. Măsură de precauție: obligația de a purta mască de protecție în supermarket-uri și în transportul public. Dacă această formă de prevenție e suficientă se va vedea probabil peste zece zile. Dar, pînă una-alta, perspectivele sînt bune. Sistemul de sănătate s-a dovedit robust și pînă acum a făcut față afluxului de îmbolnăviri. Și Spania a permis unor întreprinderi să se întoarcă la muncă: ecomomia slăbită nu-și permite un lockdown de durată. După cîteva săptămîni intense, cu multe decese într-un sistem de sănătate care și-a atins limitele, Spania se poate redeschide timid și parțial. Italia, țara europeană cea mai lovită, cu peste 20.000 de decese, va permite mai întîi marilor întreprinderi să-și reia activitatea. Iar Danemarca vrea să redeschidă școlile și apoi să relaxeze, treptat, măsurile de distanțare socială. Franța, în schimb, menține toate restricțiile pînă cel puțin pe 11 mai, după cum a anunțat președintele Emmanuel Macron.  

Germania pare singurul stat din Europa care are un plan clar de relansare economică și de redeschidere a societății. Pînă de curînd, germanii au respectat cu strictețe restricțiile adoptate de guvernul federal. Iar disciplina se bazează în mare măsură pe bunul-simț civic și pe încrederea în autorități. Sistemul de sănătate a funcționat bine sub presiunea celor 100.000 de cazuri confirmate. S-au înregistrat 1.600 de decese, însă, pînă la urmă, curba infectărilor a fost aplatizată. Acum, cuvîntul de ordine e normalizarea. Academia de Științe propune, într-un raport, reluarea treptată a activităților. „Măsurile guvernului ar trebui să fie concepute astfel încît, pe de o parte, să asigure o bună asistență medicală și, pe de altă parte, să poată fi susținute pe perioadele necesare”, notează specialiștii. „Planificarea acestei tranziții trebuie să înceapă imediat în politică, administrație, companii și alte organizații.” Noua doctrină se bazează tot pe precauție, dar vizează sustenabilitatea economică.

Guvernul pune la dispoziție un pachet de salvare în valoare de 750 de miliarde de euro. E vorba de împrumuturi pentru întreprinderi și de sprijinirea lucrătorilor aflați în situație de risc. Pachetul financiar este printre cele mai mari lansate vreodată.

Prioritare ar trebui să fie industriile cu valoare adăugată mare, cum ar fi telecomunicațiile și construcția de mașini. Revenirea la muncă se face pe bază voluntară (atenție: nu voluntariat!). Toate activitățile care pot fi prestate de la distanță (adică de acasă) vor fi menținute în aceiași parametri. Sectorul produselor de sănătate și îngrijire este o altă prioritate: companiile de producție se vor deschide rapid. Apoi se va deschide comerțul general, adică magazinele mai mari sau mai mici considerate „neesențiale” și care au fost închise în perioada de vîrf a pandemiei.

Potrivit raportului, și grădinițele și școlile se pot deschide relativ repede, deoarece tinerii nu prezintă simptome severe, iar părinții oricum nu ar putea lucra dacă unitățile de îngrijire a copiilor și școlile rămîn închise. Însă, cum educația nu e un domeniu al politicii federale, regimul va fi stabilit la nivel regional. Astfel, restricțiile ar putea fi relaxate mai întîi în zonele cu rate mici de infecție sau cu risc redus de transmitere, cum ar fi comunitățile rurale. Pe măsură ce trece timpul, regiunilor în care populația a acumulat un anumit grad de imunitate ar putea să li se permită să funcționeze cu mai puține restricții. Prioritatea: clasele primare și anii terminali – însă după orare recalibrate, care pun accentul pe materiile de bază. Elevii vor învăța, pe cît posibil, în grupe mici, pentru a se putea asigura distanța socială. Pentru ca planul să funcționeze, avertizează experții, e însă nevoie ca autoritățile să crească masiv capacitatea de testare a populației și să găsească formule pentru a izola persoanele infectate de restul populației.