Controlul serviciilor secrete – unele idei

Publicat în Dilema Veche nr. 576 din 26 februarie - 4 martie 2015
Bun şi rău jpeg

Practica statelor democratice ne arată că prima idee bună pentru a putea controla serviciile secrete este aceea a divizării lor. De regulă, există două astfel de servicii, unul cu competenţe externe, altul cu competenţe interne. A avea un unic serviciu secret cu competenţe universale nu e o idee bună, din motive evidente. În al doilea rînd, ideea unei comunităţi naţionale de securitate este, iarăşi, excelentă din perspectiva controlului asupra serviciilor secrete şi nu doar, aşa cum s-ar crede, din perspectiva eficienţei şi coerenţei unor măsuri specifice. Intrarea serviciilor secrete în relaţii de lucru cu celelalte instituţii care conduc şi apără ţara este necesară pentru păstrarea serviciului secret în limitele sale fireşti. Nu în ultimul rînd, controlul judiciar asupra legalităţii actelor serviciului secret, precum şi controlul financiar asupra execuţiei bugetare alocate sînt elemente de control extrem de importante. 

Controlul parlamentar – socotit de unii drept singura formă de control eficient asupra serviciilor secrete – este cea mai slabă formă de control, de fapt. Iar experienţa românească o confirmă cu vîrf şi îndesat. Unii au văzut prea multe filme americane şi cred că parlamentari români precum dnii Georgian Pop şi Mihăiţă Calimente, ori dnii Cezar Preda şi Gabriel Vlase (ei sînt actualii şi foştii şefi de comisii parlamentare de control al serviciilor secrete româneşti) chiar înseamnă ceva în raport cu cei pe care sînt chemaţi să-i controleze. Aceşti domni parlamentari sînt, mai degrabă, timoraţi şi înfricoşaţi cînd se întîlnesc cu oamenii care conduc serviciile pe care ar trebui să le controleze. În loc ca generalii SRI sau SIE care sînt chemaţi să răspundă acestor comisii să simtă o oarecare stare de nelinişte, neliniştiţi sînt chiar parlamentarii care trebuie să controleze. De ce sînt aşa? Motivaţii ample – că altfel ei vor să fie în fruntea acestor comisii de control al serviciilor secrete, e bătălie pe aceste scaune la început de legislatură, cînd se stabilesc şefiile comisiilor. Dar nu psihologia complexă a parlamentarului român contează acum. Cei mai mulţi oameni, oricum, ştiu bine că în realitate controlul parlamentar al serviciilor secrete e zero absolut în România. Merită, cred, să parcurgem motivele pentru care lucrurile stau aşa. Întîi, este de spus că în România nu există deloc o practică serioasă a controlului parlamentar asupra executivului. Orice comisie parlamentară, că e de anchetă, că e de control, exprimă voinţa majorităţii politice. Este, mai bine zis, o comisie care ştie de la începutul audierilor ce va decide, în funcţie de ce se zice la partid. Nu există nici o preocupare pentru aflarea adevărului, ci doar o preocupare pentru perpetuarea interesului strict politic, de partid. Chestiile cu interesul public, binele general – uitaţi! În al doilea rînd, Parlamentul României nu are nici cea mai firavă expertiză în domeniu. Chiar dacă, să presupunem, ar veni în comisia de control SRI sau în comisia de control SIE un parlamentar decis să facă control pe bune, să pună întrebări incomode, să caute documente, să răscolească, degeaba. Nu există nici un expert real care să-l ajute.  Problema expertizei în domeniul informaţiilor şi al funcţionării serviciilor secrete este una extrem de importantă. Deocamdată, toată această expertiză se concentrează în serviciile secrete şi în jurul lor, adică pe orbite mai mult sau mai puţin depărtate de ele, dar care depind de forţa lor „gravitaţională“. Mi-e greu să cred că există în România un bun expert în intelligence, complet independent de serviciile secrete. Altfel, sigur, sînt fel de fel de băieţi care au citit cărţi de spionaj, se visează James Bond şi se dau că ştiu. Dar dacă porneşti o verificare specifică cu ei alături, te împotmoleşti repede. 

Însă cel mai greu de pus la punct este controlul societăţii civile asupra serviciilor secrete. Sigur, putem lua un exemplu pur democratic şi-l putem reproduce la noi. În Danemarca, de pildă, există un comitet compus din patru cetăţeni, numit de ministrul justiţiei, care verifică dacă serviciile secrete gestionează conform legii datele personale pe care le înregistrează. Membrii acestui comitet au o vechime considerabilă în acest rol (ei se schimbă foarte rar – trec zeci de guverne care nu-i schimbă), tocmai pentru că e greu să dobîndeşti cunoştinţele necesare controlului unei activităţi eminamente secrete. Ia gîndiţi-vă că dl Cazanciuc ar avea de numit un asemenea comitet de cetăţeni. Ia gîndiţi-vă că se schimbă Guvernul. Ia gîndiţi-vă că la partid (orice partid) s-ar discuta numirile în acest comitet. Dezastru total! La noi, clar, un asemenea sistem nu e de conceput. Ideea cea mai bună, cred, este aceea ca societatea civilă să devină tot mai activă în relaţia cu cei care, prin lege, sînt chemaţi să verifice activitatea serviciilor secrete. E iluzoriu să crezi că societatea civilă românească de azi (presa, în primul rînd) poate conduce investigaţii serioase asupra activităţii serviciilor secrete. O poate face, însă, în raport cu cei chemaţi să controleze serviciile secrete, presîndu-i să facă o treabă din ce în ce mai profesionistă. Dacă societatea civilă tot nu poate controla serviciile secrete, atunci măcar să-i preseze pe cei care ar trebui să le controleze să o facă cum trebuie. Altă cale, pe moment, nu văd. 

Sever Voinescu este avocat şi publicist. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.