Cea mai coruptă țară europeană alege anticorupția

Pentru a treia oară anul acesta, duminică au avut loc alegeri parlamentare în Bulgaria. În urma primelor două scrutine, din aprilie și iulie, nu s-a putut forma o majoritate care să preia guvernarea. La alegerile de duminică, pe primul loc s-a plasat „Continuăm schimbarea”, un partid anticorupție, pro-european, centrist, fondat cu puțin timp înaintea scrutinului de doi (foști) membri ai guvernului interimar, Kiril Petkov și Assen Vasilev. Amîndoi tineri antreprenori, amîndoi absolvenți de Harvard. Amîndoi promit o schimbare radicală a modului în care se face politică în Bulgaria. „Continuăm schimbarea” a obținut în jur de 25% din voturi. Mai mult decît GERB, partidul conservator al lui Boiko Borisov, creditat cu aproximativ 23%. Borisov a trecut prin nenumărate scandaluri de corupție care i-au marcat cei zece ani de mandat. Ultimul, petrecut chiar în vara trecută, l-a adus în atenția presei internaționale: o serie de fotografii în care premierul apare prăbușit pe pat, învelit într-un cearșaf șifonat din pînză, avînd, la căpătîi, un pistol, iar în sertarul întredeschis al noptierei teancuri groase de bancnote și niște lingouri de aur. Borisov a acuzat atunci un kompromat, o înscenare organizată de adversarii politici pentru a-l compromite. Dar a recunoscut că doarme cu pistolul lîngă el. Cînd premierul unei țări spune că doarme cu pistolul lîngă el poți să bănuiești că tocmai a trecut printr-o lovitură de stat. Sau că țara e în război. Nu e cazul Bulgariei. Bulgaria e însă o țară măcinată de corupție, în care clanurile mafiote ajung, uneori, și la confruntări armate. Potrivit Transparency International, Bulgaria e cea mai coruptă țară europeană.

Victoria obținută de partidul condus de Kiril Petkov și Assen Vasilev e deci cu atît mai surprinzătoare. Pentru prima dată există un consens, poate chiar o majoritate la nivelul cetățenilor: lupta împotriva corupției e o prioritate. Odată formalizată prin construirea unei coaliții, a unui guvern și a unui program de guvernare, această majoritate va trebui să transforme sloganul „Toleranță zero la corupție” într-o reformă reală a politicilor publice și a sistemului judiciar. Însă negocierile nu sînt simple. Petkov se va îndrepta mai întîi către Partidul Bulgaria Democratică, un partid liberal-centrist și pro-european, dar care, cu 6,5% din voturi, se plasează de-abia pe locul 6. Și cu BPS (socialist) va trebui să negocieze: partidul a obținut peste 10% din voturi și e dispus să intre la guvernare. Dar nici astfel nu se atinge majoritatea. Așa că în coaliție va trebui cooptat și partidul populist „Există un asemenea popor” al cîntărețului Slavi Trifonov (9,5%). Însă orientările acestor partide în ceea ce privește chestiunile economice și problemele sociale sînt destul de diferite și vor trebui aliniate pentru a forma o coaliție durabilă. Puncte sensibile sînt și relațiile cu Federația Rusă sau necesitatea unei campanii de vaccinare și a unor restricții pentru persoanele nevaccinate. Oare angajamentul anticorupție e un liant suficient de trainic pentru cele patru partide care se pregătesc să guverneze?

Dacă unii analiști văd în angajamentul anticorupție al bulgarilor confirmarea unei tendințe în Europa de Est, e bine să ne temperăm așteptările. Într-adevăr, în Cehia, opoziția democratică a reușit să învingă formațiunea populistă a premierului Andrej Babis tocmai pornind de la o platformă reformistă anticorupție. Iar în Republica Moldova, Maia Sandu a cîștigat alegerile și a deschis drumul către formarea unei majorități democratice tot pe baza unui program anticorupție. Adăugați acestei narațiuni și cazul României: după ultimele alegeri, la guvernare a intrat USR, un partid care s-a bazat pe sloganuri de genul „Corupția ucide” ori „Fără penali în funcții publice”. Mariajul cu PNL n-a durat prea mult și vechile partide și-au recîștigat pozițiile. Coalițiile se construiesc greu și sînt fragile dacă integritatea, buna guvernare, competența și voința de schimbare nu constituie valori împărtășite ale tuturor partenerilor.