Agenda nucleară a lui Obama

Publicat în Dilema Veche nr. 296 din 15 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Anunţarea unei fabrici de uraniu îmbunătăţit plasate într-o bază militară din Iran a accelerat decizia preşedintelui Obama de a pune problemele proliferării nucleare în topul ordinii de zi globale. Anul 2010 va fi unul decisiv în acest sens. În septembrie, atît la Naţiunile Unite, cît şi la summit-ul G-20 din Pittsburgh, mai multe ţări au fost de acord să conlucreze la agenda nucleară a lui Obama. Dar, în timpul întîlnirilor, s-a descoperit că Iranul construia în secret o a doua fabrică de uraniu îmbunătăţit pentru arme. La începutul lui octombrie, oficiali iranieni s-au întîlnit la Geneva cu reprezentanţi ai membrilor permanenţi din Consiliul de Securitate ONU (plus Germania) şi au fost de acord să-i permită Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică să investigheze această fabrică secretă. În plus, iranienii au spus că vor exporta uraniul cu îmbogăţire redusă deja existent, pentru a fi transpus în combustibil nuclear în afara ţării lor. Dacă aceste măsuri vor fi implementate, ele vor constitui paşi importanţi. Se răspîndise teama că Iranul va abroga Tratatul de non-proliferare (TNP) şi îşi va folosi tehnologiile de îmbunătăţire pentru a face o armă nucleară. Încă nu se ştie dacă vorbele şi faptele se vor sincroniza. Între timp, Statele Unite şi Rusia, ale căror depozite conţin 90% din armamentul nuclear global, negociază la Geneva crearea unui tratat de reducere a înarmărilor care să înlocuiască acordul de control al armelor START 1, care expiră în decembrie. Dacă aceste negocieri vor avea sorţi de izbîndă, ele vor reduce cu pînă la o treime toate cheltuielile strategice pentru materialele explozibile nucleare. Senatul SUA va lua în considerare noul tratat pentru ratificare anul viitor. Administraţia Obama se consultă, de asemenea, cu Congresul în legătură cu momentul cînd să supună din nou aprobării Senatului Tratatul de interzicere totală a experienţelor nucleare (Comprehensive Nuclear Test Ban Treaty " CTBT), care a fost respins în urmă cu zece ani. Acordurile internaţionale ce reglementează extinderea şi structura apărării naţionale au stîrnit de multe ori controverse în Senat. Noul tratat de reducere strategică a înarmărilor, care este încă în curs de redactare, şi CTBT au stîrnit deja scepticismul legislatorilor din opoziţie şi a creatorilor de opinie. Dacă Obama va supune aprobării Senatului ambele tratate în 2010, va avea nevoie să convingă publicul că acestea servesc unei strategii integrate pentru creşterea securităţii naţionale şi internaţionale. Dacă el dă greş şi Senatul respinge unul sau ambele tratate, aceasta ar putea avea un efect negativ puternic asupra regimului non-proliferării. În mai, 189 de state membre ale TNP se vor întîlni la Viena pentru a-şi revizui statutul. Cînd TNP şi-a făcut intrarea în forţă în 1970, intenţiona să limiteze numărul de state înarmate nuclear la cinci (Uniunea Sovietică, Marea Britanie, Franţa, SUA şi China). Una peste alta, tratatul a fost un succes. Mulţi, inclusiv preşedintele Kennedy, crezuseră, în anii ’60, că va exista o duzină de ţări cu arme nucleare pînă acum, şi că folosirea lor va fi destul de probabilă. Din fericire, nu aceasta a fost situaţia. Din 1970 încoace, trei state care nu au semnat tratatul au achiziţionat arme nucleare (India, Israel şi Pakistan). Pe lîngă acestea, Coreea de Nord şi-a încălcat obligaţiile prevăzute în tratat şi a detonat două încărcături brute. Programul de arme nucleare, de care este suspectat Iranul, a trezit acum noi temeri privind distrugerea regimului de nonproliferare globală. Prevenirea acestui pericol va necesita eforturi multiple, coordonate şi susţinute timp de mulţi ani, dar ratificarea post START şi CTBT ar ajuta. De exemplu, un nou acord de reducere a înarmărilor ar îmbunătăţi relaţiile ruso-americane, ceea ce ar putea determina o poziţie mai constructivă a Rusiei în privinţa Iranului, în Consiliul de Securitate. În martie viitor, Obama va găzdui un summit nuclear global pe teme de securitate în scopul de a dezvolta noi modalităţi de combatere a contrabandei nucleare şi a terorismului. În plus, scopul său declarat pe termen lung de a aboli armele nucleare va necesita multe pregătiri înainte să devină mai curînd operaţional decît aspiraţional. Obama va trebui să înceapă convorbiri cu ruşii, de pildă, despre cum să trateze problema armelor nucleare cu rază scurtă de acţiune şi cum să regleze apărarea împotriva rachetelor antibalisitice, ca să menţină stabilitatea într-o lume cu mai puţine arme distrugătoare. La un moment dat, trebuie să iniţieze discuţii cu China, Franţa, Marea Britanie, pentru a înţelege condiţiile necesare pentru transparenţă şi verificare în vederea unei căi mai clare de eliminare a armelor nucleare în acord cu articolul VI din NPT. În acelaşi timp, Obama nu poate permite ca aceste probleme pe termen lung să-i distragă atenţia de la cele cruciale pe termen scurt. Atîta timp cît lumea rămîne un loc periculos cu cîteva state înarmate nuclear, Obama trebuie să-şi reasigure aliaţii în ce priveşte credibilitatea garanţiilor americane de continuă descurajare a acestora. Altfel, reduceri care generează nelinişti în alte ţări le-ar putea încuraja pe acestea să-şi dezvolte propriile arme şi, astfel, să sporească numărul de ţări posesoare de arme nucleare. Obama va trebui să continue negocierile prin care să convingă Coreea de Nord să revină la convorbirile celor şase părţi, cu scopul de a renunţa în cele din urmă la armele sale nucleare (aşa cum a făcut cîndva Africa de Sud). Şi, de asemenea, să ducă mai departe negocierile cu Iranul pentru a-l convinge să se ţină de cuvînt şi să rămînă în TNP ca stat fără arme nucleare. În ce măsură va reuşi Obama să gestioneze politica sa internă şi diplomaţia internaţională cu privire la ordinea sa de zi nucleară va constitui un factor important al eficienţei sale ca leader. Chiar mai important de atît, evoluţia sa în 2010 va spune mult despre capacitatea lumii de a menţine interdicţia existentă de 60 de ani asupra armelor nucleare. Joseph S. Nye jr. este profesor la Universitatea Harvard şi autorul cărţii The Powers to Lead. Copyright: Project Syndicate, 2009 www.project-syndicate.org traducere de Iaromira POPOVICI

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
O poliţistă i-a pulverizat colegului său spray paralizant în faţă. Reacții dure: „Din păcate de asemenea mimoze și botoxate este plină poliția”
Ceea ce trebuia să fie o intervenţie obişnuită pentru a calma o situaţie conflictuală s-a sfârşit prost pentru unul dintre poliţişti, dar şi pentru imaginea instituţiei, atunci când colega sa i-a pulveriza în faţă spray paralizant.
image
O româncă a comparat prețurile la cireșe din Londra cu cele din România. „Aici e vreo 17-18 lei doar o cireașă!”
O româncă din Londra ține să îi contrazică pe conaționalii care susțin că în România se găsesc cele mai scumpe cireșe din lume și a postat și o poză cu prețul cu care se vând două cireșe într-o piață din centrul capitalei britanice.
image
Proprietarul unei case s-a făcut stăpân pe terenul orașului și a pus taxă celor care aveau nevoie de parcare
În câteva zile pe terenul de lângă Badea Cârțan din Timișoara cei care vin la piață sau la biserică vor avea noi locuri de parcare. Spațiul a fost utilizat ilegal până acum, ca parcare contra cost.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.
image
Noi minciuni de la Moscova: „Motivul foametei din anii 1946-1947, din Republica Moldova, este România”
Purtătorul de cuvânt al MID-ului al Kremlinului, Maria Zaharova, a mai debitat o minciună sinistră. De data asta, oficialul rus a criticat Chișinăul pentru comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-47 în Basarabia, declarând că motivul lipsei de produse alimentare a