Da, dreptul la un mediu sănătos e un drept fundamental. În Germania, Curtea Constituțională a decis, la sfîrșitul lunii aprilie, că măsurile adoptate de Guvern pentru a combate schimbările climatice pînă în 2030 sînt insuficiente. Este pentru prima dată cînd chestiuni precum echitatea intergenerațională și problemele climatice sînt tratate juridic la cel mai înalt nivel. Cu consecințe directe în plan politic, social și mai ales economic.
Curtea Constituțională Federală a răspuns mai multor reclamații depuse individual de mai mulți tineri (unii dintre ei aveau 12 ani), susținuți de cîteva organizații de mediu, între care și Greenpeace. Potrivit verdictului comunicat săptămîna trecută, măsurile guvernamentale pentru reducerea emisiilor de CO2 nu reprezintă doar o chestiune de oportunitate politică, ele nu trebuie văzute doar ca o expresie a voinței politice, ci derivă din legea fundamentală germană. Protecția vieții și a sănătății, dar și a proprietății, include printre altele datoria de a le proteja împotriva evenimentelor meteorologice extreme legate de climă, cum ar fi valurile de căldură, incendiile de pădure, uragane, ploi abundente, inundații, avalanșe sau alunecări de teren etc. Această datorie se aplică și „în ceea ce privește generațiile viitoare”. Protecția climei are astfel un statut constituțional și nu poate fi îngrădită decît în eventualitatea în care intră în conflict cu alte drepturi de aceeași valoare. Odată creionat acest cadru, Curtea a considerat că drepturile fundamentale ale reclamanților sînt încălcate de politica de mediu promovată de Guvern.
Obiectivele climatice anunțate de cancelarul Angela Merkel pentru deceniul 2020-2030 sînt considerate prea puțin ambițioase, iar măsurile anunțate – insuficiente. Acțiunile întreprinse pînă acum indică o amînare pînă după 2030 a unor costuri considerabile în materie de reducere a emisiilor – se arată în verdictul Curții. Executivul se angajase, printr-o serie de legi și decizii, la o reducere de 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră în nouă ani (comparativ cu 1990) și să atingă neutralitatea climatică pînă în 2050. Judecătorii au constatat că măsurile insuficiente depuse înainte de 2030 ar obliga Germania să-și accelereze prea brusc reducerile de emisii în deceniile următoare.
Verdictul Curții obligă executivul să-și restabilească țintele de mediu și să adopte politici adecvate. Guvernul a anunțat deja un proiect de modificare a legislației în materie de protecția mediului. E vorba de un nou calendar pentru eliminarea cărbunelui din industria energetică (închiderea centralelor termoelectrice) și de urmărirea unor indicatori pentru emisiile de CO2. Modificarea legislației de mediu va avea impact și în viața cotidiană. Pentru a reduce emisiile de carbon generate de trafic, executivul are în vedere impunerea unei limite de viteză a autovehiculelor pe autostrăzi (Germania este singura țară din Europa fără limitări generalizate).
Pe de altă parte, verdictul ar putea genera și o schimbare la nivelul mentalităților. Protecția mediului nu mai e doar o preocupare a organizațiilor neguvernamentale, care reclamă sistematic diverse încălcări ale parametrilor, fiind nevoite să susțină, cu probe, abuzurile. Companiile vor fi obligate să prezinte periodic un bilanț ecologic pe care statul îl va putea verifica. Asta înseamnă o echilibrare a responsabilităților.
Verdictul Curții Constituționale Federale a fost un triumf pentru organizațiile de mediu. E un bun prilej și pentru partidul Verzilor să iasă în evidență: Verzii sînt tot mai populari în sondajele de opinie, dar au o influență politică încă redusă. În contextul dezbaterilor de acum, pe tema legislației de mediu, au avansat standarde greu de atins. Însă mesajul ecologist are un ecou tot mai puternic în rîndul opiniei publice. Chestiuni considerate pînă nu demult abstracte se transformă în revendicări susținute de categorii largi de cetățeni.
Noua lege privind protecția climei riscă să dăuneze economiei Germaniei. Cel puțin în viitorul apropiat: costurile asumate de stat și de companii pentru a diminua în mod accelerat amprenta de carbon sînt uriașe și mulți analiști cred că unele firme, ba chiar și unele subramuri economice vor fi eliminate odată cu reforma ecologică. Germania nu poate fi, simultan, lider economic și campioană în materie de ecologie. Așa e. Dar, dacă nici Germania nu-și permite costurile unei autentice tranziții ecologice, atunci ce pretenții să ai din partea statelor subdezvoltate? Și apoi, ca să revenim la verdictul Curții: dacă nici Germania nu-și permite să respecte legea fundamentală…
