Ziua Recunoştinţei

Publicat în Dilema Veche nr. 589 din 28 mai - 3 iunie 2015
Iconofobie jpeg

Mătuşa şi unchiul meu şi-au petrecut recent o vacanţă în Cuba. Precizez faptul că rudele în cauză deţin frumosul statut de vechi „transfugi“ ai sistemului ceauşist. Au „tăiat-o scurt“ (cum se zicea pe atunci), în 1985, iar astăzi sînt doi pensionari canadieni fericiţi, care îşi fac, iată, sejururile prin ţări exotice. Într-o convorbire telefonică, mi-au spus că descinderea în castrism a reprezentat pentru ei o întoarcere în timp. Mult trîmbiţata „revoluţie“ a lui Raul Castro (fratele vestitului dictator) a avut loc mai mult pe hîrtie. Se pare că interviul luat lui Fidel (prin sanatoriile unde se trata acum cîţiva ani) şi-a făcut efectul. El Lider Maximo s-a răstit, în pijama, la „popor“, avertizîndu-l să nu ceară „prea mult capitalism“, pentru a nu ajunge cumva „ca românii“. Ei bine, da, cubanezii nu prea au parte de capitalism astăzi şi nu au ajuns (nici măcar) ca românii. În plus, zilele trecute, l-am văzut şi pe preşedintele Franţei vizitînd, plin de entuziasm, „paradisul“ din Havana. Cele două momente cumulate au avut asupra mea efecte mnemotehnice.

Mi-am amintit prin urmare că mai impresionat ca niciodată de tragedia acestei ţări sud-americane, extenuate de regimul comunist, am fost într-o după-amiază de noiembrie arizonian, din anul 1993, cînd întîmplarea m-a adus în preajma unor cubanezi refugiaţi, de decenii întregi, în Statele Unite. Era Thanksgiving Day (Ziua Recunoştinţei) şi fusesem invitat, împreună cu soţia, de către un coleg de la Catedra de Engleză a Universităţii, la tradiţionalul curcan american. Gazda avea (atunci aveam să aflu), de vreo patruzeci şi ceva de ani, o soţie cubaneză – evadată în State, împreună cu toată familia sa (părinţi, fraţi, unchi ş.a.m.d.), încă de la instaurarea regimului castrist. Refugierea lor in corpore fusese o chestiune de supravieţuire. Familia în cauză aparţinea aristocraţiei cubaneze, avînd reprezentanţi în toate guvernele ostile comunismului. Plecaseră în grabă, lăsînd în urmă averi colosale, rechiziţionate, desigur, de noile autorităţi ale statului. Copiii au crescut şi s-au maturizat în SUA, devenind, treptat, americani autentici. Bătrînii totuşi s-au simţit dislocaţi, trăindu-şi exilul – deşi cu demnitate – ca pe un veritabil supliciu.

La masa amintită, de Thanksgiving, a venit şi ultima supravieţuitoare a acestei „caste“ a venerabililor, Doamna Oneira, soacra profesorului. Apariţia ei în living m-a intimidat de la bun început. Foarte bătrînă, sprijinită, pe de o parte, de un superb baston de fildeş (cel puţin aşa părea), pe de cealaltă, de fiica ei, Oneira aducea cu o regină din vremuri imemoriale, a cărei simplă intrare în sala tronului produce un irepresibil fior de respect. În ciuda faptului că petrecuse decenii întregi în America, ea vorbea puţin şi cu dificultate engleza, preferînd să ni se adreseze în spaniolă. Era îmbrăcată impecabil (îi puteai distinge chiar şi frumuseţea tinereţii în fizionomia resemnată a senectuţii) şi fusese aşezată în capul mesei. A devenit atentă, auzind că sîntem români. Ne-a spus că tocmai vizionase un film românesc – The Oak Tree (Stejarul în engleză, de fapt Balanţa în original, pelicula cu Maia Morgenstern, de la începutul anilor ’90, făcută după celebrul roman al lui Ion Băieşu!) – care îi plăcuse foarte mult. Apreciase, de asemenea, enorm spiritul de sacrificiu al poporului român pe parcursul Revoluţiei din 1989 – pe care o considera „un episod internaţional crucial“, ce marcase în plan moral, fără drept de apel, „sfîrşitul comunismului mondial“. Apoi, cumva obosită de efortul discursului, şi-a sprijinit bărbia în baston, închizînd ochii.

Profesorul şi soţia lui au simţit nevoia să intervină, zicîndu-ne cîte ceva din drama familiei Oneirei. Făcuseră, în America, în pofida educaţiei şi statutului lor în societatea cubaneză, munci insalubre, pentru a-şi întreţine copiii la şcoală. Dormiseră, după refugiu, prin parcuri şi mîncaseră fructe sălbatice din copaci (mi-am amintit brusc de prinţul din Scrinul negru al lui Călinescu, care, după instaurarea bolşevismului, locuieşte într-o baracă şi îşi umflă disperat burta cu apă, pentru a acoperi senzaţia de foame). Fuseseră huliţi şi renegaţi în ţara de origine – în discursurile propagandistice – şi mai degrabă neacceptaţi (cultural, mentalist) – în ţara de adopţie. Trăiseră o tragedie identitară, de natură schizoidă. Oneira rămăsese singura în viaţă, din „prima generaţie“ aşa-zicînd, şi, probabil, o sursă a longevităţii ei fusese tocmai ura pentru comunism şi castrism – pe care spera să le vadă abolite înainte de moarte. La auzul lexemului „castrism“, bătrîna tresări din aţipirea sa subită şi, lăsînd la o parte condiţia aristocratică, exclamă clar şi tăios (spre jena soţilor gazde – îmbujoraţi neaşteptat): „Moco de caca!“ „Fantoma lui Fidel o bîntuie pretutindeni“, încercă profesorul o scuză, zîmbind stingher. „Maleton, pedo, capullo, pajero!“, ţipă bătrîna furibund, iar fiica ei, roşie ca focul, spuse intrigată: „Mamà! Madre!“

Au urmat cîteva secunde de linişte penibilă, după care, sub inspiraţie divină, mi-a venit în gură, salvator, fraza: „Fidel, like Ceauşescu, is just a jerk-off!“ Bătrîna a rîs din toată inima, iar cei doi soţi au răsuflat uşuraţi, aducînd curcanul pe masă… Mama Oneira nu mai trăieşte de mult timp. Nu-mi dau seama dacă „schimbările“ aparente din Cuba ar fi mişcat-o sau nu. Ştiu însă sigur că noului şi marelui „revoluţionar“ Raul nu i-ar fi adresat, dispreţuitor şi irevocabil, decît trei cuvinte: „Moco de caca!“

Codrin Liviu Cuţitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (Catedra de Engleză). Cea mai recentă carte publicată: Istoreme, Editura Institutul European, 2009.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

Jose Maria Gimenez Fernando Muslera Sebastian Sofa Edinson Cavani Daniel Ghana Uruguay Foto EPA EFE jpg
Scandal uriaș după Uruguay - Ghana. „Acești nenorociți sunt o adunătură de hoți”. Urmează reacția FIFA
Un scandal uriaș a izbucnit la finalul partidei dintre Uruguay și Ghana, scor 2-0, meci la capătul căruia naționala lui Suarez nu a reușit să se califice în optimile de finală ale CM din Qatar.
Xhaka Captură Youtube png
Gestul lui Xhaka cu caracter politic, care a inflamat spiritele în Qatar. Ce semnifică numele Jashari pentru sârbi VIDEO
Granit Xhaka, căpitanul Elveției, a fost autorul unui gest sfidător imediat după victoria cu Serbia, de la Campionatul Mondial din Qatar, atunci când și-a scos tricoul de joc, pentru a afișa un mesaj.
judecatori magistrati bani venituri pensii shutterstock
Cea mai mare pensie specială versus cea mai mare pensie stabilită pe principiul contributivității, în Suceava
Suceava se află printre primele județe din țară la numărul de pensionari, dar sumele pe care le încasează cei aflați în în plată nu sunt dintre cele mai mari, ci dimpotrivă. Peste 30% dintre pensionari încasează cel mult 1.000 de lei.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.