Votul şi meciul furat

Publicat în Dilema Veche nr. 476 din 28 martie - 3 aprilie 2013
Marea de altădată jpeg

Votul de la Convenţia PDL s-a încheiat, ca multe alte voturi din ultima vreme, din ţara asta, cu o contestaţie. Perdanţii – adică cei din tabăra apropiată preşedintelui Băsescu – i-au acuzat pe cîştigători de vicierea rezultatelor. Cîştigătorii i-au denunţat, la rîndul lor, pe învinşi: nu ştiu să piardă. Nu a trecut prea mult timp de cînd susţinătorii lui Băsescu au avut, şi ei, parte de contestări din partea opoziţiei, la alegerile din 2008, pe motiv că ar fi furat votul românilor (cînd cu victoria de o noapte a lui Mircea Geoană).

După 1989, unul dintre marii promotori ai modei de a-i acuza pe adversarii politici de furtul alegerilor a fost – dacă ne aducem bine aminte – Corneliu Vadim Tudor. El clama, de fiecare dată după ce pierdea alegerile, masive fraude la vot. Iar modelele proaste se răspîndesc imediat. Ce-i drept, pe la începutul anilor ’90, şi ţărăniştii se plîngeau de fraude ale FSN-ului. Ei aveau, însă, motive istorice de suspiciune.

În orice caz, în zilele noastre, fie că e vorba de alegeri prezidenţiale, parlamentare, locale, de partid sau de alegerea preşedintelui şi a comitetului de bloc, în România, votul a ajuns să fie asociat mai mereu cu frauda, mai ales dacă învingătorul e cel care a organizat alegerile. Şi tot mai mereu, frauda nu e demonstrată. Chiar dacă există persoane condamnate la închisoare pentru diverse infracţiuni electorale, de fiecare dată se spune că, în urma cercetărilor, s-au descoperit „mici nereguli“, care n-au fost „de natură să vicieze rezultatul votului“. Rareori însă, cei care au pierdut sînt dispuşi ia de bună formula asta.

Nu vreau să se creadă – păcatele mele – că aş avea vreun parti-pris în chestiunea alegerilor din PDL, şi nici că sînt atît de naiv încît să-mi închipui că nu există şi alegeri „mînărite“ (termen care văd că se foloseşte astăzi la televiziuni, cu seriozitate academică). Ştiu că tentaţia furtului e şi omenească, şi românească. Dar mă tem că mitul voturilor furate începe să depăşească furtul propriu-zis. Blaga fugind cu urna – e deja o imagine puternică, bună de pus la rană, pentru adversarii săi învinşi.

Că nu doar politica e în discuţie, ci o întreagă cultură se vede dacă ne gîndim la fotbal (sau la alte sporturi), acolo unde, de fiecare dată cînd nu ne convine ceva, dăm vina pe arbitri. La înfruntările cu echipe străine, acuzaţiile încep, de obicei, chiar de la comentatori, care se lasă duşi de valul subiectivismului, într-un mod total incompatibil cu rolul lor, dînd vina din plin pe nefericiţii de arbitri. După meciurile interne, patronii sau antrenorii echipelor care au pierdut au obiceiul să-i acuze pe arbitri, stîrniţi şi de televiziuni. De pomină e cazul echipei CFR Cluj, acuzată, anul trecut, de mai toată lumea, că ar fi cîştigat Campionatul României cu ajutorul arbitrilor. Nu s-a demonstrat niciodată nimic iar respectiva echipă a dovedit, apoi, în competiţiile europene, că poate să cîştige meciuri importante, şi cu arbitraj străin.

Sigur că la alegeri se fac şi fraude şi că la meciurile de fotbal mai sînt şi arbitri incorecţi. Dar acuzaţiile, mai ales cînd vin de la oameni ce se pretind responsabili, ar trebui să se facă doar în urma unor dovezi. Iar dacă nu poţi dovedi, pentru binele societăţii, mai bine taci. Politicienii sau antrenorii care pierd partidul ori partida obişnuiesc, însă, să le explice susţinătorilor că alţii sînt de vină, fiindcă nu au bărbăţia de a le spune că au pierdut pentru că au fost mai slabi. Recunoaşterea propriilor greşeli sau admiterea superiorităţii adversarului nu face parte din cultura noastră. Sînt percepute ca semne de slăbiciune. Victimizarea, în schimb, pare că dă mai bine. „Noi am fost mai buni, dar ei sînt incorecţi şi ne-au furat.“ Suspiciunea prinde imediat. Dar declarînd sau crezînd, de fiecare dată, că meciul sau votul a fost furat, nu facem decît să ne furăm singuri căciula şi propriul respect de sine.

Să ne amintim cum Barack Obama, după lupta acerbă – dar civilizată – cu Hillary Clinton, în interiorul Partidului Democrat, pentru candidatura la preşedinţia Americii, odată devenit cîştigător şi preşedinte, o invita pe fosta adversară să-i fie ministru de Externe. Şi ea accepta.

Tot aşa, putem să ne aducem aminte cum, după ce pierdea finala de la US Open în 2001, Pete Sampras, aflat la sfîrşitul carierei, îşi elogia învingătorul, pe foarte tînărul Lleyton Hewitt, spunînd că îşi doreşte ca, în următorii zece ani, lumea să vorbească despre Hewitt (care tocmai îl bătuse măr) aşa cum a vorbit despre el însuşi timp de un deceniu (în care a dominat tenisul mondial). Ce-ar fi fost să declare că l-au furat arbitrii, că l-a incomodat terenul sau că Hewitt a fost dopat? Sampras a ieşit din scenă admirat şi aplaudat. Sînt lecţii care la noi nu prind.

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.