Vladimir Putin's Thanksgiving menu: Turkey

Publicat în Dilema Veche nr. 616 din 3-9 decembrie 2015
Obrăjorii rumeni ai moralei jpeg

Glumița asta – evident, de pe Facebook – a apărut în urma gestului incredibil de cutezător al turcilor de a doborî un avion militar rusesc, un Suhoi 24, care zburase în spațiul aerian al țării lor, vreme de 17 secunde. Bine… nu se-ntîmplau secundele astea pentru prima oară. Și nu e Turcia prima țară din lumea asta care se pomenește cu vizite rusești neanunțate, în aer și pe sub ape. Și le mai scapă și aliaților noștri americani cîte un submarin sau cîte un avion, pe ici, pe colo, cîteva secunde, în spațiile altora. E parte din joaca de oameni mari în care e angrenată toată planeta asta căpiată. Dar, în cazul ăsta, a fost altfel. La frontiera Turciei e un pic de război. Pe-acolo, prin partea aia a Siriei, trăiesc și niște populații pe care turcii le consideră cam verișoare primare. Și le mai ajută, ca pe niște neamuri mai sărace. Rușii le mai scapă cîte o bombă în cap neamurilor ăstora, să nu cumva să creadă că, dacă verii mai mari le dau o mînă de ajutor, Siria a ajuns sat fără cîini și fără Bashar. Și, uite-așa, din șicană în șicană, a ieșit un pocinog care nu s-a-ntîmplat nici măcar în cele mai friguroase zile ale Războiului Rece. Iar pocinogul s-a-ntîmplat, culmea, între unii care, teoretic, sînt aliați în povestea asta cu războiul împotriva Statului Islamic.

Oricîte computere am folosi, oricîte tweet-uri și poze am trimite în neant, oricîte like-uri i-ar da unii lui Osho și oricît de sofisticați credem că am ajuns, sînt lucruri care au rămas cumplit de neschimbate. Foamea de resurse, redesenarea granițelor, modificarea sferelor de influență și a alianțelor, provocarea de neliniște, ca să refacem alte ordini, tot arsenalul de teme și motive recurente care fac lumea să viermuiască, de la începuturile ei și pînă azi. Partea proastă – pentru noi! – e că unii se pregătesc pentru așa ceva. Cu discreție, cu măsură, cu multe precauții, dar se pregătesc în fel și chip, consolidînd instituții ale statului, stabilitatea comunităților, lucrînd la soliditatea oricărei idei de infrastructură, cultivînd un anumit tip de valori în spațiul public, în așa fel încît, în momente de dificultate, oamenii să nu se simtă complet pierduți, ci să aibă exercițiul unei direcții în care trebuie să se îndrepte. Sau să se opună categoric unui lucru rău. Sau să fie preocupați de ceea ce se întîmplă în jurul lor. Adică să exerseze, în fel și chip, stadiul pe care l-au atins democrațiile în care trăiesc.

La noi, „războiul între palate“ a fost principala știre care ne-a pedepsit creierii în ultimii ani. O mingicăreală de maidan s-a instaurat în prim-planul atenției, cetățenii au devenit un public sedat, cu ochii înroșiți de vizionat dezbateri zbierate și semianalfabete, iar competițiile între cocoșeii neamului au confiscat toată atenția unei ogrăzi sărace, destul de murdărele, dar cu o continuă nostalgie a curții dereticate, ținute cu mînă de gospodar. Presa a primit lovituri din toate direcțiile. Pe de o parte, din lumea reală, a schimbării de paradigmă, a crizei, a unei vîrste noi a lumii, pe de altă parte, din sufletele generoase ale celor incriminați și cercetați, care au făcut tot ce le-a stat în pipote, numai să sugușeze orice fel de exprimare liberă. Nu-i vorbă, și presa însăși a contribuit esențial la săpunirea propriei funii, dar asta e altă poveste, sînt oameni care‑și fac și acum datoria, și urlă cît îi țin bojocii, pe unde pot, că spectacolul prinderii unor ticăloși și condamnarea lor nu înseamnă mare lucru. Scriu niște cărți la zdup și ies rapid. Însuși mediul „cultural“ în care trăim trebuie „arestat“ și „cercetat“. Iar procesul felului nostru de a vedea lucrurile, de a ne vedea pe noi înșine, se amînă la nesfîrșit, e tergiversat de atîta amar de ani.

Între timp – în vreme ce, la noi, unsuroșenia generală s-a transformat într-un carnaval în care totul alunecă și scapă printre degete –, în lume se întîmplă chestiuni grave, care ne prind cu pantalonii-n vine. O armată prinsă între amînări și promisiuni, servicii secrete încă nelămurite de propriul lor număr, infrastructură de drumuri și de transporturi în pragul leșinului, structuri de intervenție în caz de urgență care-și dovedesc inadecvarea, instituții ale statului profund șubrezite de impostură și de corupție. Și opinia încă răspîndită, cu scobitoarea-n colțul gurii, că ne descurcăm noi și de data asta, îi driblăm pe toți, mai bem o țuică de prune ca ochii fabuloși ai lui nea Gicu Dobrin și ne strecurăm în față, fără să stăm la coadă.

Turcia, tăcută și secretoasă, cu manifestații publice reprimate și cu o zonă tenebroasă, ascunsă departe de all-inclusive-le de la Belek, Bodrum și Kușadasi, revine în forță, ca un jucător masiv, dînd lovitură după lovitură. Rușii își reiau vechi prietenii ortodoxe, Europa occidentală s-ar cam separa de Est, americanii sînt în pre-campanie electorală și în lipsă de inspirație. Și puțini se-ntreabă cine-s ăia de la ISIS, de fapt. Și de ce nu cad sub ploaia de bombe? Și ce e cu povestea aia cu califatul? Ultimul „califat“ puternic, de poveste, adică Sultanatul Otoman, a fost abolit la 1 noiembrie 1922. Vorbim enorm despre ruși. Și e normal să facem asta. Haideți să mai vorbim și despre turci. S-ar putea să descoperim lucruri surprinzătoare.

Cătălin Ștefănescu este realizatorul e­mi­siu­nii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât de scumpă a ajuns una dintre cele mai faimoase stațiuni de pe litoral. „Lasă că Lidl nu e departe, iar la bulgari ne completăm stocul”
Românii sunt întâmpinați cu prețuri mari pe litoral, iar mulți dintre ei sunt dezamăgiți de asta. Inventivi, unii dintre ei se duc să-și cumpere bere de la supermarket, iar țigări și alimente de la vecinii bulgari. Mai greu este cu șezlongurile, care sunt mai scumpe ca în Creta sau Mamaia.
image
Fenomenul care schimbă complet satele pădurenilor. Cum arată așezările după decenii de depopulare VIDEO
După mai mult de jumătate de secol în care cele mai multe sate din Ținutul Pădurenilor s-au aflat într-un regres continuu al numărului de locuitori, înfățișarea așezărilor din Munții Poiana Ruscă a suferit transformări uimitoare.
image
Inima frântă poate fi vindecată. Cât costă intervenția
Cercetătorii susțin că prin stimularea electrică a creierului ar putea fi ameliorată suferința emoțională cauză de o despărțire. Altfel spus, există un remediu pentru ceea ce popular numim „inimă frântă”, care i-ar putea ajuta pe cei care suferă de depresie ori negativitate.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.