Vita mov ce bea martini

Publicat în Dilema Veche nr. 80 din 28 Iul 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

în Logan şi-n Lamborghini O plimbare pe Calea Victoriei, de la Dîmboviţa spre Guvern; prima concluzie pe care oricine o poate căpăta este inconstanţa întru monumental a edililor noştri, din veac. Dincolo de clădiri şi faţade - unele impresionante, altele jenante -, dincolo de virtuozităţi şi improvizaţii arhitectonice, mai sînt şi ceva detalii horticole: copacii arterei, un haos total. Cu una-două excepţii, nu pare ca vreunul dintre arbori să fi fost realmente plantat. Ce-a crescut, a crescut la întîmplare. Nimic din coroanele premeditate ale altor capitale, nimic similar teilor berlinezi sau castanilor parizieni - struniţi şi tunşi în fiece iarnă. Pentru un neam ce invocă frunza verde în optzeci la sută dintre cîntece sale populare, românii par a fi nebănuit de indiferenţi la ce pomi le cresc în preajmă, în spaţiile publice. Ceea ce surprinde - sau ceea ce este, dimpotrivă, cel mai sugestiv - e că pe Calea Victoriei vezi mai cu seamă duzi, corcoduşi şi specia facil-crescătoare a unor tecari cu lemn urît mirositor. Cu ceva ani în urmă, cînd am spus - acoperit de realitate - că în curtea Academiei cresc mai mulţi corcoduşi decît stejari, le-am devenit brusc simpatic celor ce-şi imaginau că bat sus, la Eugen Simion. Nici măcar. Boschetăria de acolo e comună oricărui parc bucureştean, oricărui spaţiu verde dintre blocuri. Pe lîngă arborii plantaţi vreodată cu o oarecare noimă, la noi răsar prea frecvent verdeţuri dintr-un sîmbur scăpat din cioc de pasăre. Rudă mai necioplită (!) a prunului, corcoduşul e de neevitat; îl rupi, îl jupoi, tai într-un loc şi creşte lăstărişul în partea cealaltă, poţi să intri cu Dacia 1300 peste el şi să-l culci la pămînt cît e fraged etc.; mă întreb dacă nu cumva chiar el este simbolul chinuitei dar lungii noastre istorii! Precum natura, aşa şi cultura; haosul horticol a căpătat pereche. Nu vreau să jignesc pe nimeni, n-am pregătire în domeniu, doar îmi dau cu părerea (ceva mai clasică). În cartierul Pantelimon, fac senzaţie încă lalelele din inox ridicate şi ofilite în oţelul lor încă de la bun început. La intersecţia Căii Moşilor cu Eminescu, o fîntînă de marmură cu ceva jeturi aminteşte frapant - ei, da! - de un pisoar public*. În Piaţa Universităţii, făcînd pereche cu calul lui Mihai Viteazul şi cu dascălii neamului, pe locul fostei statui a paşoptistului Brătianu, un facil orologiu debordînd de corectitudine politică numără, cică, zilele - cîte mai sînt pînă pe 1 ianuarie 2007, vezi Doamne, UE, chestii, integrare. Apoteoza se petrece în Piaţa Revoluţiei. Unde altădată era statuia ecvestră a lui Carol I, lucrată de Mestrovici şi vandalizată de comunişti după 1948, acum e o parcare de maşini, democratică, în care au loc şi popularul Logan, şi aristocratica Lamborghini. În schimb, în perimetru au apărut, prin ani, tot felul de arătări: chiar în uşa Senatului, un monument al eroilor din decembrie '89, asemănător cu o rampă de lansare a aeromodelelor de la Casa Pionierilor; lîngă Kretzulescu, mai clasicul bust al lui Coposu, suficient de înalt încît pe soclu să mai vezi din cînd în cînd lipite afişe cu Pierdut cîine aflat sub tratament, bună recompensă, răspunde la numele...; peste drum, un Maniu abia recognoscibil, straniu vînturat de o palmă şi care pare mai chinuit în bronz decît a fost vreodată în viaţă; şi, în fine, bijuteria coroanei republicane, nou apărutul zvînc erectil de marmură albă cu o chestie maronie în vîrf, tînăr şi deja plin de enigme: unii spun că ar fi dedicat eroilor noştri, deşi pare un defazat hommage către Gagarin; ba ai zice că e o căpăţînă trasă în ţeapă din panoplia lui Pol Pot, ba un cartof pus la copt ciobăneşte, ba - ceea ce eu cred, mai degrabă - o măslină pe scobitoare, pe cale de-a plonja într-un pahar cu martini contrafăcut, la a cărui notă de plată, n-aveţi grijă, am scos cu toţii bani. De unde că şi-aşa nu prea aveam monumente, bine că ne-am pricopsit cu unele atît de încriptate, absconse şi obsesiv falusoidale încît eşti obligat să priveşti cu nostalgie spre lupoaica romană ce tocmai a întors spatele ASE-ului, ca un reproş al tuturor mamelor cu doi copii la adresa finanţiştilor tranziţiei. Şi-aici doream s-ajung: nici nu s-a ascuns bine lupoaica la Romană, că pe străzi au şi apărut cele mai noi monumente - vacile roz, mov, bleu şi verzi. Era şi timpul. Văzusem una, mai an, într-un aeroport străin, într-un decor lustruit farmaceutic de nichel şi sticlă ce-o făcea simpatică. La noi, înainte de-a fi cool, vita e doar prăfuită. Dar are un mare merit - măcar aşa capătă o noimă smocurile de iarbă şi buruieni urbane ce cresc la rădăcina fiecărei case, a fiecărui gard. ______________ * Subscriu la perplexitatea de bun-simţ a Gabrielei Lupu, "Monumentele penale ale Bucureştiului", în Cotidianul, 25 iulie a.c.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

politist local
„Cel mai zelos“ polițist local din România, reținut. Dădea amenzi pentru fapte inventate
Un polițist local din Dumbrăvița, județul Timiș (una dintre cele mai bogate comune din România), a fost reținut pentru 24 de ore, fiind acuzat că a aplicat zeci de amenzi pentru fapte inventate.
bai ocna3 jpg
Complexul Balnear de la Ocna Mureș, în probe tehnologice. Stațiunea balneară a fost construită cu 7 milioane de euro VIDEO
Complexul Balnear de la Ocna Mureș, investiție în valoare de circa 7 milioane de euro, a intrat în etapa de final a investiției. Constructorul a demarat procedura probelor tehnologice.
Bianca Elena Calian finalista The Miss Globe 10  foto arhiva personala jpg
Bianca Elena Călian, românca de la The Miss Globe. Concursul de frumusețe se desfășoară în Albania
Concursul de frumusețe The Miss Globe are loc în perioada 1-15 octombrie, în Albania. Una dintre cele 61 de concurente este o româncă: Bianca Elena Călian, o tânără de 24 ani din Pitești.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.