Virusul care te face să urăști bătrînii

17 aprilie 2020
Nu eşti de acord? Eşti prost  Sau primitiv jpeg

Conștiința umană are propria barieră imunitară. Celulele ei albe, „soldații de pază”, sînt gînduri organizate în moduri și tipare de a gîndi. Toate sînt aranjate, aliniate după „instrucția” pe care ființa umană o primește în familie, în societate, în cultura în care se naște. Unii spun chiar că anumite secțiuni din această barieră imunitară a minții vin și la pachet cu ființa însăși, evoluînd și făcînd parte din natura ei umană. Ca anticorpii din organism. Dar exact așa cum se întîmplă cu cea biologică, uneori și imunitatea conștiinței scade sau se prăbușește. Pînă la momentul la care poate fi înfrîntă, așa cum face și organismul, conștiința se luptă. Trimite la război, la confruntare directă cu „gîndurile microbiene”, toate resursele de apărare de care dispune. Și tot aidoma organismului, mintea umană „se încinge”, își ridică „temperatura” atunci cînd lupta cu gîndurile nedorite e în toi. Iar despre marile armonii sau, dimpotrivă, despre marile gîlcevi pe care mintea le poate purta cu trupul, noi, oamenii, discutăm aproape de cînd ne știm pe lume. E drept, încă n-am aflat – acceptabil științific pentru toată lumea – ce-i cu sufletul și cu mintea, cît de separat sau împreună viețuiesc, dar asta e cu totul altă poveste.

Virusul care bîntuie la ora asta e unul mai complicat decît cele care ne-au dat de furcă pînă acum. Pentru că, uneori, doboară ambele bariere imunitare. Și pe cea a organismului, și pe cea a minții. Iar driblingurile și mutațiile cu care ne-a surprins îl arată mult mai agresiv și pus pe rele decît înaintașii lui recenți. Și adevărul e că ne-a cam prins cu ambele imunități destul de scăzute. Cea a organismului e zgîlțîită de poluare, de drogurile contemporane (mai ușoare sau mai grele), de alimentele pe care le băgăm în noi, care mai de care mai modificate genetic și construite din chimicale, de industria colosală a „experților” în nutriționism (școliți mai mult pe la cursuri de „iluminare spirituală” decît pe la facultăți de medicină), de sedentarism și de milioanele de suplimente alimentare de toate felurile pe care le înghițim zilnic. Iar imunitatea minții e făcută franjuri de poluarea colosală pe care o produce dezinformarea, de succesul nebun al teoriilor conspirației, de lipsa de educație, de lăcomia consumerismului patologic, de frustrările crunte, produse de sărăcie și de inegalitățile strigătoare la cer, de cruzimea care-și ascute ghearele la umbra munților de resentimente, de industria „de distracție”, al cărei spectacol a depășit de multă vreme dimensiunile grotescului, și de universul terminalelor inteligente care preiau toate „poverile” pe care ar trebui să le ducem noi.

Noul virus vine și ne face praf din toate direcțiile. Iar imunitatea minții se dovedește mult mai afectată și mai zdrențuită decît cea a corpului. A apărut (sau a ieșit din nou la suprafață) un resentiment mai vechi. O „nouă” categorie umană pe care să ne descărcăm ura. Bătrînii. „Tu nu vezi ce tîmpenii spun ăștia peste tot? Că cică virusu’ lu’ pește... Aiurea! E o gripă banală. Îi chilărește pe bătrîni. Și pe cîțiva fraieri slabi. Lasă, frate! Să mai facă curat. Să mai moară din ăștia. N-o să-i ținem în spate o veșnicie. N-o să-i ducem în cîrcă pînă crăpăm noi. Plus că au adunat la ciorap. Ce să mai facă cu tot bănetu’ ăla? Nu-i vezi?! Toți boșorogii, toți terminații umplu vapoarele alea de croazieră. Și unii tineri n-au ieșit din cartieru’ sau din satu’ lor pîn-acu’. Lasă, să mai vină și vremea altora. Tu n-ai job, că trebuie să plătească ăștia miliarde de pensii. Îți dai seama cîți bani cheltuiesc bătrînii? Azilurile alea super, de zici că s-au mutat în Rai încă din timpu’ vieții. Cele mai mișto case de prin orașe, mașini, pămînturi, case de vacanță, conturi în bănci. Gata, nene! Ai un... peste 65?! La revedere! Eutanasie! Sau rezervații, ceva. Să mai trăiască și alții. Că nu mai e loc. Ce să-ți mai tîrîi toate alea după tine? Gata! Ți-ai trăit traiu’, ți-ai mîncat mălaiu’! Lasă loc și pentru alții…”

Sigur că nu toată lumea gîndește așa. Prezența noului coronavirus în lume n-a produs mutații de felul ăsta în mințile tuturor. Dar s-a lipit de niște receptori foarte sensibili pe care îi conțin mulți dintre noi. Deseori nu lăsăm la vedere, dar spunem o replică standard despre cîte unul care vorbește în gura mare așa: „Ce bine e că virusu’ mai rărește din indivizii de pe planeta asta! La chinezi, la indieni și la africani, nici nu se observă dacă mor cîteva milioane. Ce milioane?! Aia e nimic. Zeci de milioane! Că și-așa sînt o grămadă. Și cu bătrînii la fel. Că nu mai e loc. Și sistemu’ de pensii n-are cum să țină la nesfîrșit…”. Replica standard despre oameni care vorbesc așa, rostită chiar cu o doză de admirație, e că „Zic pe gură ceea ce alții doar gîndesc”. E momentul în care virusul mental a trecut deja bariera imunității. A pătruns. Sau, ca virusul herpetic, e mereu acolo, în adînc, și se activează doar atunci cînd găsește condiții prielnice. Ura față de semeni e ceva ce poate lua chipuri sinistre. Ființa umană, absolut „normală” pînă ieri, se poate schimonosi brusc și  poate deveni un monstru de nerecunoscut. Am avut ocazia să vedem așa ceva în istorie de nenumărate ori.

Cine a îngrijit un vîrstnic în mod direct, în toate dimensiunile acestui fapt de o concretețe atît de aspră, știe ce gînduri contradictorii îți trec prin cap în asemenea situații. Ce luptă poartă umanitatea din tine cu toate chipurile de semn opus ale ei înseși. E o adevărată probă a ființei, un examen al sinelui, un alt spațiu vast din peștera întîlnirii fiecăruia cu el însuși. Iar aici nu-i loc de vreo grabă în a da cu pietre, a găsi vreo vină sau a formula acuzații. Ar fi doar alți pași spre schimonosire. Lucrurile nu stau la fel pentru fiecare dintre noi. Dar e important să nu uităm – și nu doar cîtă vreme ține izolarea – că te poți apăra destul de ușor în fața virusului cu transmitere pe cale respiratorie, luînd măsuri de protecție foarte concrete. E mult mai greu în fața virusurilor cu transmitere pe cale mentală. Ființa contaminată poate face lucruri îngrozitoare.        

Cătălin Ștefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.