Virusul care te face să urăști bătrînii

17 aprilie 2020
Nu eşti de acord? Eşti prost  Sau primitiv jpeg

Conștiința umană are propria barieră imunitară. Celulele ei albe, „soldații de pază”, sînt gînduri organizate în moduri și tipare de a gîndi. Toate sînt aranjate, aliniate după „instrucția” pe care ființa umană o primește în familie, în societate, în cultura în care se naște. Unii spun chiar că anumite secțiuni din această barieră imunitară a minții vin și la pachet cu ființa însăși, evoluînd și făcînd parte din natura ei umană. Ca anticorpii din organism. Dar exact așa cum se întîmplă cu cea biologică, uneori și imunitatea conștiinței scade sau se prăbușește. Pînă la momentul la care poate fi înfrîntă, așa cum face și organismul, conștiința se luptă. Trimite la război, la confruntare directă cu „gîndurile microbiene”, toate resursele de apărare de care dispune. Și tot aidoma organismului, mintea umană „se încinge”, își ridică „temperatura” atunci cînd lupta cu gîndurile nedorite e în toi. Iar despre marile armonii sau, dimpotrivă, despre marile gîlcevi pe care mintea le poate purta cu trupul, noi, oamenii, discutăm aproape de cînd ne știm pe lume. E drept, încă n-am aflat – acceptabil științific pentru toată lumea – ce-i cu sufletul și cu mintea, cît de separat sau împreună viețuiesc, dar asta e cu totul altă poveste.

Virusul care bîntuie la ora asta e unul mai complicat decît cele care ne-au dat de furcă pînă acum. Pentru că, uneori, doboară ambele bariere imunitare. Și pe cea a organismului, și pe cea a minții. Iar driblingurile și mutațiile cu care ne-a surprins îl arată mult mai agresiv și pus pe rele decît înaintașii lui recenți. Și adevărul e că ne-a cam prins cu ambele imunități destul de scăzute. Cea a organismului e zgîlțîită de poluare, de drogurile contemporane (mai ușoare sau mai grele), de alimentele pe care le băgăm în noi, care mai de care mai modificate genetic și construite din chimicale, de industria colosală a „experților” în nutriționism (școliți mai mult pe la cursuri de „iluminare spirituală” decît pe la facultăți de medicină), de sedentarism și de milioanele de suplimente alimentare de toate felurile pe care le înghițim zilnic. Iar imunitatea minții e făcută franjuri de poluarea colosală pe care o produce dezinformarea, de succesul nebun al teoriilor conspirației, de lipsa de educație, de lăcomia consumerismului patologic, de frustrările crunte, produse de sărăcie și de inegalitățile strigătoare la cer, de cruzimea care-și ascute ghearele la umbra munților de resentimente, de industria „de distracție”, al cărei spectacol a depășit de multă vreme dimensiunile grotescului, și de universul terminalelor inteligente care preiau toate „poverile” pe care ar trebui să le ducem noi.

Noul virus vine și ne face praf din toate direcțiile. Iar imunitatea minții se dovedește mult mai afectată și mai zdrențuită decît cea a corpului. A apărut (sau a ieșit din nou la suprafață) un resentiment mai vechi. O „nouă” categorie umană pe care să ne descărcăm ura. Bătrînii. „Tu nu vezi ce tîmpenii spun ăștia peste tot? Că cică virusu’ lu’ pește... Aiurea! E o gripă banală. Îi chilărește pe bătrîni. Și pe cîțiva fraieri slabi. Lasă, frate! Să mai facă curat. Să mai moară din ăștia. N-o să-i ținem în spate o veșnicie. N-o să-i ducem în cîrcă pînă crăpăm noi. Plus că au adunat la ciorap. Ce să mai facă cu tot bănetu’ ăla? Nu-i vezi?! Toți boșorogii, toți terminații umplu vapoarele alea de croazieră. Și unii tineri n-au ieșit din cartieru’ sau din satu’ lor pîn-acu’. Lasă, să mai vină și vremea altora. Tu n-ai job, că trebuie să plătească ăștia miliarde de pensii. Îți dai seama cîți bani cheltuiesc bătrînii? Azilurile alea super, de zici că s-au mutat în Rai încă din timpu’ vieții. Cele mai mișto case de prin orașe, mașini, pămînturi, case de vacanță, conturi în bănci. Gata, nene! Ai un... peste 65?! La revedere! Eutanasie! Sau rezervații, ceva. Să mai trăiască și alții. Că nu mai e loc. Ce să-ți mai tîrîi toate alea după tine? Gata! Ți-ai trăit traiu’, ți-ai mîncat mălaiu’! Lasă loc și pentru alții…”

Sigur că nu toată lumea gîndește așa. Prezența noului coronavirus în lume n-a produs mutații de felul ăsta în mințile tuturor. Dar s-a lipit de niște receptori foarte sensibili pe care îi conțin mulți dintre noi. Deseori nu lăsăm la vedere, dar spunem o replică standard despre cîte unul care vorbește în gura mare așa: „Ce bine e că virusu’ mai rărește din indivizii de pe planeta asta! La chinezi, la indieni și la africani, nici nu se observă dacă mor cîteva milioane. Ce milioane?! Aia e nimic. Zeci de milioane! Că și-așa sînt o grămadă. Și cu bătrînii la fel. Că nu mai e loc. Și sistemu’ de pensii n-are cum să țină la nesfîrșit…”. Replica standard despre oameni care vorbesc așa, rostită chiar cu o doză de admirație, e că „Zic pe gură ceea ce alții doar gîndesc”. E momentul în care virusul mental a trecut deja bariera imunității. A pătruns. Sau, ca virusul herpetic, e mereu acolo, în adînc, și se activează doar atunci cînd găsește condiții prielnice. Ura față de semeni e ceva ce poate lua chipuri sinistre. Ființa umană, absolut „normală” pînă ieri, se poate schimonosi brusc și  poate deveni un monstru de nerecunoscut. Am avut ocazia să vedem așa ceva în istorie de nenumărate ori.

Cine a îngrijit un vîrstnic în mod direct, în toate dimensiunile acestui fapt de o concretețe atît de aspră, știe ce gînduri contradictorii îți trec prin cap în asemenea situații. Ce luptă poartă umanitatea din tine cu toate chipurile de semn opus ale ei înseși. E o adevărată probă a ființei, un examen al sinelui, un alt spațiu vast din peștera întîlnirii fiecăruia cu el însuși. Iar aici nu-i loc de vreo grabă în a da cu pietre, a găsi vreo vină sau a formula acuzații. Ar fi doar alți pași spre schimonosire. Lucrurile nu stau la fel pentru fiecare dintre noi. Dar e important să nu uităm – și nu doar cîtă vreme ține izolarea – că te poți apăra destul de ușor în fața virusului cu transmitere pe cale respiratorie, luînd măsuri de protecție foarte concrete. E mult mai greu în fața virusurilor cu transmitere pe cale mentală. Ființa contaminată poate face lucruri îngrozitoare.        

Cătălin Ștefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.
index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.

Adevarul.ro

image
Ce avere are „Lupul de la Rutieră”. Soția sa, fost viceprimar, conduce afaceri prospere la Râșnov
„Lupul de la Rutieră” a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Soția sa a fost viceprimar al orașului Râșnov și conduce afaceri prospere, care le-au permis să cumpere case și terenuri
image
Revelațiile unor unguri în România. „Până la urmă, m-am înșelat în privința Transilvaniei și a lor”
Zsolt și Daniel sunt doi tineri din Ungaria care au vizitat pe rând România și au vorbit despre surprizele pe care le-au avut în momentul în care au ajuns să cunoască români și chiar să-și facă prieteni.
image
Care sunt cele 3 zodii care mint fără nicio remuşcare
Din punct de vedere al horoscopului există zodii care sunt mai mult sau mai puţin predispuse a se regăsi pe lista mincinoşilor.

HIstoria.ro

image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.
image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.