Vîrsta de aur

Publicat în Dilema Veche nr. 780 din 31 ianuarie – 6 februarie 2019
Invizibilii jpeg

Am petrecut deunăzi o după-amiază întreagă pe niște pagini găsite pe Facebook și am dat acolo de o generație întreagă, la vreo șaizeci și ceva de ani, o felie groasă de Românie. O intuiam, ba nu, o cunoșteam întrucîtva, dar parcă nicăieri ca în paginile alea nu mi-a fost mai clar un anume tip de construcție mentală care alunecă, nesmintit și fără opreliști logice, din paradox în teorii ale conspirației, din suspin nostalgic după vremurile trecute într-un acut simț al inadecvării.

Paginile – căci sînt mai multe de genul ăsta – se numesc „Copilăria anilor ’70 ’80“, cu variațiuni de ani care duc și mai jos în memorie, ’50-’60 chiar. Găsești acolo fotografii cu alimentarele comuniste pline cu borcane de mazăre, petreceri de familie în care mătuși cu părul permanent stau în fața unui platou cu ouă umplute ornate, elevi de liceu duși să strîngă coceni de pe cîmp, cozi la butelii, la pîine și la orice, autobuze iarna cu lumea atîrnată ciorchine pe scară, interioare de apartamente cu celebrele recamieruri ancorate implacabil în sufragerii împodobite cu mileuri, pești de sticlă, televizoare cu lămpi și vitrine în care gospodarul înșira paharele și ceștile alea bune, săpunuri Fa și bibelouri cu balerine și puiuți gingași de căprioară odihnindu-se, petreceri de 8 Martie la vreo întreprindere unde tronează în capul mesei un secretar de partid și unde se mănîncă prăjituri „Albă ca Zăpada“ și sendvișuri unse cu pastă de pește, piețe goale fotografiate în alb-negru, țărani printre butoaie imense din care se vindea varză murată și castraveciori, capturi din atotprezentele BD-uri (la mare, la munte și pe unde or mai fi).

Dincolo de o certă valoare documentară, fotografiile astea vin la pachet cu o mare comoară: comentariile celorlalți privitori. Printre cei furioși care n-au uitat lipsurile, frigul, fricile, printre bășcălioșii care nu prea știu exact la ce se uită, printre cronicarii care recunosc imediat alimentara din Drumul Taberei din 1985 și geamurile de la vechea Hală a Unirii, o bună felie a celor care comentează sînt cei despre care ziceam că se așază undeva în generația celor de șaizeci și ceva de ani. Toți au lacrimi în ochi după vremurile tinereții lor. Și ce dacă era frig? Măcar stăteam unii cu alții, ne înțelegeam, povesteam, nu ca ăștia care acum stau toată ziua cu ochii în telefoane. Cum adică nu se găsea nimic de mîncare? E o minciună, toată lumea avea congelatoarele pline și, dacă nu găseai în magazin, nu era problemă, că toată lumea avea mîncare de la țară. Iar mîncarea era gustoasă, fără E uri, nu ca acum, cu multinaționalele astea care ne intoxică. Pîinea era mai bună, că era frămîntată cu lapte, mierea era mai bună și mai aurie, dar acum nu mai e din cauza radiațiilor. Există în rîndul acestei generații un vertij comun, o nebuloasă teorie a conspirației potrivit căreia străinii (oricare ar fi ei) injectează mîncarea cu tot soiul de prostii, iau pămînturile roditoare ale țării și le lasă în paragină, dau cu DDT în roșii, prune, ardei și-n mere. Ei cred puternic că țara a fost oprită brusc în decembrie ’89 dintr-un drum luminos, fără datorii externe. Se amestecă aici istorii cu Pacepa (pentru cei care nu știu, spionul care a cerut azil în America pe vremea lui Ceaușescu), și anume că după Pacepa nu s-a mai găsit de mîncare, tot soiul de legende urbane ale vremurilor, nostalgia după Dacia 1300 – aia mașina!

La o fotografie alb-negru cu o coadă imensă, la care oamenii stau literalmente urcați unul în cîrca altuia, se comentează: „Așa stăteau oamenii aproape unii de alții și nu trăiau cu teama că le bagă cineva mîna în buzunare!“ Iar comentariul, nu, nu era ironic. Cine sînt oamenii ăștia? M-am uitat la profilurile celor mai mulți. Șaizeci și ceva de ani, identificați cu numele de familie mai întîi, apar în fotografiile de profil în grup de mai multe persoane (mai ales cu nepoții), își fac selfie-uri tremurate în maiou, în bucătăria cu faianță albă, postează zilnic buchețele de flori, inimi și ghirlande cu „Bună dimineața să aveți“ sau „Bună seara“, după caz, au chenar cu tricolor și copiii plecați în Spania. Și, fără glumă, toți seamănă la chip cu Petre Daea. 

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.