Vine ┼čcoala

Publicat în Dilema Veche nr. 654 din 1-7 septembrie 2016
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

├Ämi aduc aminte s─â fi citit c├«ndva, ├«n Deutsche Forschung, un buletin informativ pe care tat─âl meu ├«l primea lunar de la Funda╚Ťia Hum┬şboldt, despre rezultatele unui studiu curat nem╚Ťesc. Cercet─âtorii germani se apucaser─â s─â investigheze care ar fi condi╚Ťiile optime pentru a cre╚Öte eficien╚Ťa muncii angaja╚Ťilor. Unele descoperiri mi s-au p─ârut c─â le-a╚Ö fi putut face ╚Öi eu ÔÇô ca, de pild─â, cea privitoare la reducerea num─ârului de ore de munc─â pe s─âpt─âm├«n─â. Altele mi se potriveau m─ânu╚Ö─â: program de lucru flexibil, eventual complinit la domiciliu. Unele sunau temerar, precum ideea de a schimba la cel mult doi-trei ani activitatea, pentru a preveni rutina cea atotomor├«toare. Altele erau de-a dreptul ╚Öocante, ca, de exemplu, constat─ârile referitoare la nocivitatea concediilor.

├Än urma unor cercet─âri minu╚Ťioase, exper╚Ťii germani ajunseser─â la concluzia c─â s─âpt─âm├«nile de concediu pe care majoritatea angaja╚Ťilor le iau cumulat pe timpul verii duc la stresante dificult─â╚Ťi de adaptare, ├«n ambele sensuri: obi╚Önuirea cu statul degeaba, ├«n prima faz─â, urmat─â la scurt timp de confuzia ╚Öi disconfortul legate de readaptarea la programul de munc─â. Mai mare daraua dec├«t ocaua! Ar fi de preferat, se sugera ├«n studiul amintit, s─â se alterneze activitatea cu scurte perioade de relaxare, de preferin╚Ť─â corelate cu vreun interes de serviciu.

Se vede treaba c─â exper╚Ťii germani nu ╚Öi tr─âiser─â anii de ╚Öcoal─â prin Rom├ónia, s─â ├«nve╚Ťe s─â c├«nte cu copiletul carpato-moldo-valah ÔÇťA venit vacan╚Ťa / Cu trenuÔÇÖ din Fran╚Ťa / Hai, copii, la joc / C─âr╚Ťile pe foc!ÔÇť. (├Än afara motivelor prozodice, nu mi-e clar de ce vacan╚Ťa noastr─â trebuia adus─â pe drum de fier tocmai din Hexagon. Poate din solidaritate cu ginta latin─â, pentru c─â altminteri nu se ╚Ötie cum ar fi ar─âtat de-ar fi fost livrat─â la pachet cu Kindereier ╚Öi Wiener Kaffee). Vor fi scris ╚Öi ei ├«ns─â, exper╚Ťii, compuneri cu ÔÇ×Prima zi de ╚Öcoal─âÔÇť, ├«ntreb├«ndu-se, aristotelic, despre ce-ar fi s─â povesteasc─â: despre ce a fost, ce este sau ce va fi?

├Ämi vin ├«n g├«nd lucrurile astea pentru c─â septembrie bate la u╚Ö─â ╚Öi c├«ntecelul de odinioar─â las─â loc melancoliilor eminesciene ╚Öi depresiilor bacoviene. Se duc vacan╚Ťele, ╚Öi se duc pe r├«nd, pe r├«nd, zarea lumii-ntunec├«nd. Te uit─â cum vine ╚Öi ╚Öcoala, nu r├«de, cite╚Öte-nainte.

├Än scurta mea perioad─â de profesorat gimnazial, pe care-o tot evoc, c─â mi-a fost ├«nv─â╚Ť─âtur─â de minte, sim╚Ťeam, de cum ├«ncepea s─â adie vara, cum se preschimb─â treptat ╚Öi elevi, ╚Öi profesori, de parc─â fiecare ar fi b─âut diminea╚Ťa, pe stomacul gol, c├«te-un pahar ├«ndesat de ner─âbdare stins─â cu oboseal─â. ├Äns─â, ├«n loc ca lucrul ─âsta s─â ne apropie, ne ├«nver╚Öuna ╚Öi mai tare pe unii contra celorlal╚Ťi. Noi, profesorii, trebuia s─â facem pe dracul ├«n patru ca s─â ╚Ťinem ├«n loc privirile zbughite pe fereastr─â ╚Öi s─â nu ne d─âm pe fa╚Ť─â propriile nelini╚Öti ╚Öi sastiseli. ├Ämi st─âtea pe limb─â s─â las, ├«n mijlocul vreunei expuneri despre elementul predicativ suplimentar, s─â-mi scape vreun ÔÇ×Doamne, de ar veni vacan╚Ťa, cu trenuÔÇÖ din Fran╚Ťa!ÔÇť. Din nefericire, n-am avut curajul s-o fac. M─â g├«ndesc ╚Öi acum c─â adolescen╚Ťii ─âia zurlii ne vedeau, pesemne, ca pe ni╚Öte alc─âtuiri care cad ├«n hibernare ├«n ultima zi de ╚Öcoal─â ╚Öi renasc miraculos odat─â cu primul clopo╚Ťel.

C─â e la gimnaziu, c─â e la universitate, vine ╚Öcoala. ╚śtiu c─â fac parte din acea categorie atipic─â de cet─â╚Ťeni care func╚Ťioneaz─â dup─â alt calendar dec├«t cel oficial. Noi, credincio╚Öii de rit academic, s─ârb─âtorim Anul Nou la 1 octombrie. Facem, ├«nc─â de pe la sf├«r╚Öitul lui august, preg─âtiri pentru aniversare. ╚śi, ceea ce nu prea se ╚Ötie, septembrie e luna cea mai ├«nc─ârcat─â dintre toate: preg─âtirea cursurilor, examene peste examene, finalizarea admiterii la licen╚Ť─â, master ╚Öi doctorat, c├«t s─â-i auzi, mai ales pe cei ├«ncurca╚Ťi ├«n treburi de management, murmur├«nd: ÔÇ×Oh, de-ar veni odat─â ╚Öcoala!ÔÇť Iar ea vine, c─â ce alt─â treab─â are?

Vine ╚Öcoala. Timpul amintirii, timpul proiectelor am├«nate, al datoriilor neonorate, s-a scurs printre degete. Timpul tr─âirii ├«╚Öi ├«nchide lene╚Ö bucla. Or fi ╚Ötiut ei, savan╚Ťii nem╚Ťi, ceva ce noi nu ├«n╚Ťelegem. M─â preg─âtesc pentru 1 octombrie ÔÇô f─âr─â ╚Öampanie, f─âr─â artificii, f─âr─â toasturi. F─âr─â, m─âcar, acel moment de reflec╚Ťie la cump─âna dintre ani, care se va fi consumat deja, ├«n bun─â parte, chiar ├«n aceast─â m─ârturisire. A╚Öa s├«ntem noi, credincio╚Öii de rit academic: ├«ncurc─âm calendarul, statisticile, a╚Ötept─ârile ╚Öi ├«mplinirile.

Vine ╚Öcoala, iar timpul cre╚Öte-n urma mea. 

Liviu Papadima este profesor de lite┬şra┬ştur─â rom├ón─â la Facultatea de Litere, pro┬şrec┬ştor la Universitatea Bucure╚Öti; coautor al manualelor de limba ╚Öi literatura rom├ó┬şn─â pentru liceu, ap─ârute la Humanitas Edu┬şca┬ş╚Ťional. A coordonat mai multe volume ap─ârute la Editura Arthur.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Gre┼čeala ce ar putea l─âsa nepedepsit─â o band─â de t├ólhari care a terorizat Ploie┼čtiul
Trei ho┼úi din Prahova care au terorizat ploie┼čtenii ├«n perioada s─ârb─âtorilor de iarn─â din anul 2020 sunt la un pas s─â r─âm├ón─â nepedepsi┼úi din cauza unei gre┼čeli a instan┼úei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.