Vieți de editorialiști

Publicat în Dilema Veche nr. 768 din 8-15 noiembrie 2018
Vieți de editorialiști jpeg

Turnúrile de destin pe care le-au cunoscut, recent, doi colegi de-ai mei filologi – Marmelat Gităblîndă și Persil Jegu – m-au determinat să meditez puțin asupra activității (asta ca să nu-i spun totuși „meserie“) de editorialist. În urmă cu cîteva luni, pe ambii profesori i-a lovit morbul „articleriei“ săptămînale la ziar. Și-au „luat“ carevasăzică rubrici permanente, de „autori“, la un cotidian (încă) satisfăcător prezent în peisajul mass-media românesc. Vizibilitatea lor academică (vizibilitate pe care, iată, nu au simțit-o ca fiind suficientă) le a permis ușor să primească, din partea conducerii jurnalului, respectivele spații tipografice. S-au apucat așadar amîndoi să o facă pe moraliștii publici. Prezentau „cazuri“ din, prezumtiv, realitatea ime­diată a patriei noastre, pe care apoi le disecau preponderent etic. Ca intelectuali și, mai ales, ca universitari, dezvoltaseră pesemne sentimente de responsabilitate față de comunitate, dorindu-și să contribuie la progresul conștiinței colective. Impuls generos, să admitem! Din păcate, deși în direcții diferite (chiar răsturnate în oglindă, aș observa eu), atît Gităblîndă, cît și Jegu au pornit la drum cu niște filozofii ale scrisului complet greșite. (Dacă m-ar fi întrebat pe mine, care încep să am în spate o existență întreagă de „editorialist“, i-aș fi avertizat asupra riscurilor, dar nu au făcut-o. Motivul este unul legat de prestigiul lor personal: am uitat să precizez că și Marmelat, și Persil se identificau drept savanți în domeniul lingvistic, acceptînd cu greu „sfaturi“ de la confrați.)

Care erau însă „filozofiile“ scripturistice în cauză? Simple, afirm din start. În timp ce profesorul Gităblîndă credea în construcția parabolică a unui text (adică transfigura serios evenimentele reale la care se referea, invi­tîndu-l pe cititor să le descifreze pe un palier alegoric), domnul Jegu se dorea un radiograf precis al societății, referindu se direct, nemediat, la oameni și situații concrete (nu schimba nici măcar numele protagoniștilor, devenind un fel de variantă autohtonă a rabinului din Seinfeld, care, vă amintiți probabil, ținea predici televizate, exploatînd contexte precise din existența proprie – fanii celebrului serial nu au uitat, desigur, seninătatea cu care personajul rostea numele bietelor „victime“ aflate, fatal siderate, înaintea televizorului: „Cunosc o tînără – să-i zicem Elaine! – invidioasă pe vechiul ei amic ce tocmai a hotărît să se căsătorească. Lui propun să-i spunem George!“ ș.a.m.d.). Cele două sisteme de analiză nu au rezistat multă vreme. Parabolele lui Gităblîndă au ajuns rapid să fie „interpretate“ abracadabrant de cititori și, cu precădere, de către cititorii din Universitate (care se arată extrem de atenți atunci cînd un coleg de-al lor începe să pozeze în persoană publică, urmărindu l draconic și contabilizîndu-i feroce pînă și cele mai neînsemnate erori). Ele au intrat, după cum se va vedea imediat, pe un nedorit făgaș catastrofal. În contrapartidă, „fotografiile“ fidele ale lui Jegu au dezvăluit chestiuni ascunse, unele de-a dreptul sumbre, generînd tulburări (și scandaluri) sinistre.

Să le vedem pe rînd. Marmelat Gităblîndă avea o fixație cu lupta dintre bine și rău în societatea contemporană. Ca atare, a scris numeroase alegorii axate pe antagonismul dintre „fiara insidioasă“ și „sufletul limpede al dreptului“. Inițial, s-a crezut că omul se bănuia un nou apostol al Apocalipsei. De aceea, unii s-au limitat doar la a-l ridiculiza prin Facultate sau pe stradă. Se povestea că un profesor de la Geografie – mai ateu de felul lui – l-ar fi scuipat în fața Universității și i-ar fi scăpat, ulterior, și două scatoalce după cap, numindu-l „habotnic“. Mai tîrziu însă, lingvistul a intrat în atenția serviciilor secrete, fiind suspectat de transmiterea unor mesaje oculte către puteri străine (nu se știa totuși prea bine cine era „fiara insidioasă“ și cine „sufletul limpede“, pentru a putea fi plasat de una ori de cealaltă parte a baricadei). În fine, după ce a epuizat episoadele sordide legate de studenți, episoade despre care aflase datorită firii sale iscoditoare, Persil Jegu a trecut la „cronica“ evenimentelor din spațiul didactic. A vorbit nestingherit – „cu nume și prenume“, „cu subiect și predicat“, cum se spune acum – despre figuri profesorale de notorietate, inventariindu-le și stigmatizîndu-le diverse „culpe“ morale, știute, ascunse ori doar presupuse. A provocat divorțuri, conflicte, bătăi, demisii și, bineînțeles, corecții fizice aplicate lui însuși. Fizionomia i s-a schimbat, treptat, de la contuzii. Semăna tot mai mult la expresie cu un luptător K-1. Și el a sfîrșit în colimatorul autorităților, fiind acuzat de calomnie în formă gravă și continuată. Cu toate acestea, nici unul, nici celălalt nu disperă. Așteaptă, optimiști, aprobarea noilor Coduri Penale, capodoperele nedisimulate ale „dezincriminării“. Se gîndesc să-și strîngă și tabletele în volume… 

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Fa­cultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: romanul Scriptor sau Cartea transformărilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Hipertermia, urgența medicală care ne amenință viața pe caniculă. Care este măsura imediată care ne ajută
După o săptămână de Cod Roșu, serviciile de ambulanță aproape că nu mai fac față solicitărilor. Dintre acestea, hipertermiile cauzate de caniculă sunt urgențe majore, supraîncălzirea organismului punând viața pacienților în pericol.
image
Șase dintre cele mai supraestimate atracții turistice din lume. „Nu a fost deloc ceea ce mă așteptam” VIDEO
Fiecare țară are obiectivele sale turistice despre care se spune că nu trebuie să le ratezi când vizitezi acele locuri. Adesea, realitatea se ridică sau depășește nivelul așteptărilor, dar sunt și situații în care atracțiile turistice sunt supraestimate.
image
„Nostradamus cel viu” a prezis căderea sistemelor informatice încă de acum trei luni și prevestește un nou război mondial
Clarvăzătorul brazilian Athos Salomé, supranumit „Nostradamus cel viu”, a prezis o „pană tehnologică de trei zile” în 2024, potrivit Daily Mail Online, iar acum susține că ar urma un conflict la scară largă, asemănător unui al treilea război mondial.

HIstoria.ro

image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.
image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne