Victoria...Victoria...

Publicat în Dilema Veche nr. 432 din 24-30 mai 2012
Dragoste şi răzbunare jpeg

Cu vreo trei-patru săptămîni în urmă, începusem să vă povestesc despre Vilnius, capitala Lituaniei. Pe urmă, am început o lungă paranteză în care au încăput un spectacol de teatru şi o călătorie, profund tulburătoare, la Chişinău. Paranteză închisă. Revin.

Oraşul tocmai se scutura după o ploaie zdravănă, cum n-am mai prins demult. Era sfîrşit de aprilie. În mod normal, la vremea aia, pe-acolo nu e tocmai cald. De data asta însă, o rupere de nori – o răpăială sălbatică, de mijloc de vară – anunţa cu mare zgomot nişte zile extrem de calde, cum au mai văzut lituanienii doar prin concedii, în sudul Italiei. De la bun început, dincolo de atmosfera extrem de calmă, dincolo de aerul foarte aşezat al oraşului, prima imagine care te loveşte în plin e cea a oamenilor care locuiesc acel spaţiu. E o lume extrem de frumoasă. O rasă fără o dominantă anume, incredibil de diversă, cu bărbaţi arătoşi şi cu femei aiuritor de frumoase.

Dacă ţii cu tot dinadinsul să găseşti o dominantă, poate te-ai agăţa de faptul că mulţi dintre cei pe care îi vezi pe stradă sînt peste o medie obişnuită a înălţimii. Iar printre ei, mai ales printre bărbaţi, se vede limpede preocuparea pentru sport, pentru definirea şi expunerea mîndră a unor trupuri lucrate. Însă cele două constatări care te fac să te ciupeşti, să verifici dacă nu visezi, sînt după cum urmează: a) într-o obrăznicie nemaivăzută, pe metrul pătrat se înghesuie cea mai revoltătoare concentrare de femei frumoase, iar absolut toată lumea pe care o vezi pe stradă te duce spre b) cetăţenii acestui oraş se îmbracă extraordinar de bine, meritînd titlul de cea mai şic populaţie a unei capitale europene.

O lume frumoasă care pluteşte într-un oraş liniştit, aerisit, curat, un spaţiu cu aer de continuă vacanţă urbană. Calitatea vieţii de aici e vizibilă din primele minute în care te dezmeticeşti şi începi să vezi detaliile. E evident că oamenii au avut o preocupare clară de a se redescoperi ca naţie, ca existenţă comunitară, după o istorie recentă cruntă, marcată de trei ocupaţii – sovietică, nazistă, şi iar sovietică. În anii de ocupaţie, sovieticii şi naziştii au exterminat mai mult de o jumătate de milion de indivizi. Aproape o treime din populaţia ţării. Prin locurile astea, s-au petrecut unele dintre cele mai cumplite momente ale exterminării sistematice a evreilor. Şi tot pe aici, maşina sovietică de creat o lume nouă a secerat sute de mii de vieţi. Muzeul Genocidului se găseşte într-o clădire în care a funcţionat NKVD-ul. La venirea nemţilor, aici s-a instalat Gestapo-ul. Apoi, odată cu revenirea glorioasă a trupelor sovietice „eliberatoare“, birourile au fost preluate de KGB, iar generoasele subsoluri, locuri ale unor orori greu de închipuit, au devenit spaţii de cazare pentru cei care nu se împăcau cu ideea că ţara lor se află sub ocupaţie. Celulele inundate, spaţiile de tortură, camera de ascultare a telefoanelor, fotografiile cu tehnici de deghizare pentru agenţii KGB, istoria în imagini fabuloase a rezistenţei militare lituaniene, toate astea stau grupate într-un discurs extrem de contemporan, un muzeu impresionant, un spaţiu pe care nu-l uiţi niciodată. Şi te gîndeşti, cu tristeţe, că Memorialul de la Sighet, o lucrare excepţională, de fixare istorică şi expunere a ororilor de la noi, e vizitat de prea puţini compatrioţi. La Vilnius era plin de vizitatori. Arhiplin.

Oraşul vechi e un spaţiu vast, vesel, foarte bine conservat, plin de cîrciumi faine, magazine italieneşti, buticuri de vîndut chihlimbar şi ţoale de in. Pe-aici şi-au făcut veacul nişte celebri bătăuşi europeni, o legendară gaşcă de luptători rămaşi celebri în istoria medievală a continentului. Revenind în contemporaneitatea netrebnică, pentru împătimiţii de pantofi, oraşul ăsta e un chin şi o mare bucurie în acelaşi timp. Magazinele cu încălţări de soi îţi fură minţile de la frumuseţea oraşului. Dar, odată intrat într-unul din astea, începe plutirea. Începe muzica formelor. Un rai al pantofilor. Dacă-ţi dai două palme să-ţi revii, bei o bere şi-o vodcă, la care faci jurăminte că nu mai intri să spargi economiile în aceste spaţii ale viciului, poate ai şansa să vezi şi cîte ceva din oraş. E un exemplu de calitate a vieţii urbane.

Într-o seară, în apropierea Palatului Prezidenţial de la Vilnius – un loc superb, unde nu găseşti picior de poliţist la vedere şi unde te plimbi liniştit, respirînd istoria locului –, la un moment dat, s-a auzit un urlet. Pe urmă, încă unul. Şi încă unul. Trecătorii s-au oprit speriaţi şi contrariaţi. Ce să fi fost urletele alea disperate? Strigătele de deznădejde se auzeau din ce în ce mai aproape. Însă urletul nu avea structură. Nu distingeai ceva din care să te prinzi ce voia să zică. Era doar un sunet din care citeai disperarea. Şi nu era deloc greu să te ia un fior rece pe şira spinării. M-am întors să văd despre ce era vorba. În secunda următoare, ca o nălucă, aproape să-mi treacă printre picioare, un căţel, un teckel maroniu fugea de mînca piatra cubică. În urma lui, o mogîldeaţă înfofolită în prea multe haine groase şi lălîi, cărînd nişte tăgîrţe pline, mai că-şi dădea duhul strigînd sfîşietor: Victoriaaa! Victoriaaa! Iar vocala lungă de la sfîrşit se îneca în lacrimi de deznădejde. Teckelul era vesel nevoie mare şi fugea de nebun, neînţelegînd că stăpînul îşi dădea duhul. În faţa mea, un puştan s-a prins de poveste şi i-a blocat trecerea. Nu am văzut niciodată o asemenea fericire. Bătrînul boschetar roşcat, cu cap cît o baniţă, plîngea în hohote de bucurie că-şi regăsise singura fiinţă pentru care trăia. Victoria. Care Victorie, veselă şi ea, continua să se joace şi să-i lingă stăpînului lacrimile de pe faţa soioasă, dar scăldată de fericirea aia unică şi disperată a regăsirii singurei fiinţe din viaţa ta. 

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Maria Tanase
22 iunie: Ziua în care a murit Maria Tănase, supranumită „Pasărea măiastră“, simbol al cântecului popular românesc
Pe 22 iunie 2022, înotătorul David Popovici devenea, la Budapesta, cel mai tânăr campion mondial la 100 metri liber. În aceeași zi, în 1941, Armata Română a declanşat operaţiunile militare pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord de sub ocupaţia sovietică.
George Motoi Studiourile Buftea jpg
Hacker IoT FOTO Shutterstock jpg
Hackerii vânează Generația Z. Porțile de atac: obsesia tinerilor pentru Fast Fashion
Născută și crescută într-o lume în continuă evoluție tehnologică, Generația Z este cea mai familiarizată cu mediul online, recunoscută pentru fluența sa digitală și influența în stabilirea tendințelor. Încă din primii ani de viață, membrii Gen Z au contribuit la modelarea peisajului digital.
catacombe braila jpeg
Orașul din România ce ascunde porţiuni din vechile tuneluri folosite de turci, secole la rând: „Se retrăgeau și încercau să plece cu aurul”
Orașele României ascund multe secrete fascinante, de care astăzi tot mai puțini oameni își amintesc. În Brăila, de exemplu, nu veți găsi doar clădiri superbe și peisaje de vis, ci și o rețea complexă de tuneluri ce se ascunde la numai câțiva metri sub picioarele locuitorilor.
dortmund cmc x jpg
Restaurant - prieteni la masa - mancare - telefon - socializare FOTO Shutterstock
Ieșiri mai puține, așteptări mai mari. Cum s-a schimbat relația românilor cu restaurantele
Piața HoReCa a trecut printr-o mai mare instabilitate în prima jumătate din 2025 comparativ cu 2024, studiile de specialitate arătând că românii ies deja mai rar la restaurant, iar când o fac au așteptări mai mari și vor experiențe memorabile.
Delvine Relin Meringor Facebook jpg
masca de fata, foto shutterstock jpg
Fructul ce te scapă de riduri. E pline de compuși anti-îmbătrânire, precum antioxidanți și vitamina C
Dacă obiectivul tău este să scapi de riduri și totodată să ai o piele sănătoasă și radiantă, avem soluția potrivită pentru tine! Un fruct de pe piață te poate ajuta să-ți îndeplinești visul, fără să mai fii nevoit să aplici pe față chimicale sau alte substanțe nocive care pot irita pielea.
angajam
1 din 4 angajați români vrea să-și schimbe locul de muncă. Care sunt motivele
Un sfert dintre angajații români (26%) intenționează în mod serios schimbarea locului de muncă în următoarele 3 luni, potrivit unui studiu care evaluează reziliența și siguranța psihologică resimțite de angajații români în cadrul companiei pentru care lucrează.