Via╚Ťa secret─â a gunoiului

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 825 din 12ÔÇô18 decembrie 2019
Via╚Ťa secret─â a gunoiului jpeg

Civiliza╚Ťia a ap─ârut ├«n preistorie, zicea un arheolog, din nevoia omului de a se organiza suficient ca s─â rezolve problema mun╚Ťilor de gunoaie. N-o fi chiar a╚Öa, dar e probabil adev─ârat c─â nici una dintre societ─â╚Ťile umane din trecut nu ne z├«mbe╚Öte azi dintr-o poz─â de profil photoshopat─â, ci tocmai din aceste gunoaie. Cam tot ce au folosit vreodat─â oamenii ajunge p├«n─â la urm─â ├«ntr-o groap─â pentru de╚Öeuri, iar de╚Öeurile nu le ia nimeni cu sine c├«nd fuge din calea unei invazii, dup─â cum nu le iau nici invadatorii la prefirat. Putem oric├«nd conta pe ele ca pe sursa principal─â de informa╚Ťii despre civiliza╚Ťiile vechi ÔÇô o surs─â cu subtilit─â╚Ťile ei, totu╚Öi.

Din 1973, timp de mai mult de dou─âzeci de ani, arheologii de la University of Arizona, din Tucson, au condus o cercetare numit─â the Garbage Project, proces├«nd zeci de mii de e╚Öantioane prelevate din gunoiul aruncat de gospod─âriile americane, desigur anonimizat ╚Öi f─âr─â s─â discute nici un obiect c├«t de c├«t personal. Am recitit s─âpt─âm├«na asta publica╚Ťiile proiectului, care a f─âcut o munc─â de pionierat ├«n domeniul studiului sistematic al gunoiului (fr. rudologie, eng. garbology).

Unele dintre observa╚Ťii s├«nt previzibile: de pild─â, s├«ntem, teoretic, mult mai pu╚Ťin activi ├«n week-end, dar atunci producem cel mai mult gunoi. ├Än cartierele s─ârace se consum─â produse mai scumpe ÔÇô mai exact, produse ├«n variantele lor cele mai neconvenabile financiar, cum ar fi detergentul ├«n pungi de 250 g. S-a mai constatat c─â una e ce zic oamenii ├«n chestionare anonime c├«nd s├«nt ├«ntreba╚Ťi cam c├«t alcool consum─â ├«n medie, ╚Öi cu totul altceva sticlele ╚Öi dozele din gunoiul lor. De asemenea: cu c├«t li se pun la dispozi╚Ťie tomberoane mai mari, cu at├«t oamenii produc mai mult gunoi. Un exemplu mai interesant: ├«n vremurile ├«n care un produs devine mai rar pe pia╚Ť─â ╚Öi se scumpe╚Öte, el este mult mai u╚Öor risipit ÔÇô lucru confirmat, la distan╚Ť─â de c├«╚Ťiva ani, at├«t ├«n cazul unei crize de carne de vit─â, c├«t ╚Öi ├«n timpul unei crize a zah─ârului, c├«nd pre╚Ťurile se dublaser─â, dar cantit─â╚Ťile de produs aruncate la gunoi erau de trei ori mai mari dec├«t ├«n vremuri obi╚Önuite.

O alt─â direc╚Ťie de cercetare academic─â a Garbage Project a fost investigarea marilor gropi de gunoi ÔÇô cele mai mari monumente, ca volum, produse de societ─â╚Ťile umane moderne. Monografia clasic─â publicat─â de W. Rathje ├«n 1992, Rubbish! ÔÇô The Archaeology of Garbage, o s─â v─â aminteasc─â de paginile sclipitoare ╚Öi triste ╚Öi pe alocuri de un suprarealism nostalgic dedicate gropilor de gunoi urbane de scriitori ca Tournier ├«n Meteorii sau DeLillo ├«n Underworld.

├Än Lumea Nou─â, poate primele ob┬şser┬şva╚Ťii arheologice ├«n gunoiul modern au fost f─âcute ├«n Minnesota, unde un arheolog cunoscut, obsedat de logica stratigrafic─â, studia artefactele care ar putea data straturile de resturi menajere ╚Öi nu numai (foarte nedumerit de anumite fragmente de tabl─â de fier, omul a aflat de la soacra lui c─â erau, ├«n vremuri nu ├«ndep─âratate, o pies─â esen╚Ťial─â a corsetului).

Una dintre observa╚Ťiile cele mai remarcabile ale echipei lui Rathje (cu care au lucrat ╚Öi al╚Ťi arheologi cunoscu╚Ťi, ca Michael Schiffer) este c─â gropile de gunoi dezvolt─â un microclimat special, din cauza c─âruia biodegradarea este mai lent─â dec├«t se crede. ├Än diverse e╚Öantioane de gunoi vechi de vreo 40 de ani extrase din landfills americane, jum─âtate (ca volum) o reprezenta ├«nc─â materia organic─â ÔÇô un hot dog ├«ntreg, iarb─â cosit─â, pagini din c─âr╚Ťi de colorat. H├«rtia pare s─â fie marea problem─â ÔÇô ea mai degrab─â se mumific─â dec├«t se descompune.

S─âp─âturile din 1884 ├«ntr-o groap─â de gunoi din Roma republican─â, de pe colina Esquilin, au fost luate ca demonstr├«nd un fenomen similar ÔÇô raportul arheologic consemneaz─â un miros insuportabil, din cauza c─âruia era nevoie s─â se dea pauze dese muncitorilor (oric├«t ar fi ei de obi╚Önui╚Ťi, noteaz─â atunci directorul italian). ├Än marea majoritate a cazurilor, gunoiul antic nu mai miroase ÔÇô s├«nt doar c├«teva ora╚Öe vechi, ╚Öi Roma ar fi primul pe list─â, unde s─â se fi putut crea gropi de gunoi at├«t de mari ├«nc├«t produc╚Ťia de metan ├«n interior s─â continue ╚Öi mul╚Ťi ani dup─â abandonarea lor. Dou─â mii de ani mi se pare, ce-i drept, cam mult, dar ne sutor ultra crepidam, ├«n traducere: s─â nu-╚Öi dea poetul cu p─ârerea despre metan.

Acum, bine├«n╚Ťeles c─â nu tot gunoiul produs de o societate ajunge ├«n gropi de gunoi (doar 70% din el, ├«n SUA anilor ÔÇÖ90) ÔÇô o parte este reciclat sau refolosit. Societ─â╚Ťile antice foloseau anumite tipuri de gunoi ÔÇô de pild─â, cioburile sau cochiliile de scoici pentru pavat, nivelat sau ca umplutur─â ├«ntre paramentele unui zid. La Troia (ca ├«n multe alte locuri), c├«nd o podea de lut are prea mult gunoi ├«ncastrat ├«n ea, se toarn─â pur ╚Öi simplu un strat sub╚Ťire de lut curat pe deasupra ╚Öi totul este dintr-o dat─â OK, proasp─ât ╚Öi parfumat. Opera╚Ťiunea se repeta de at├«tea ori p├«n─â trebuia ├«n─âl╚Ťat─â iar u╚Öa. ├Än ansamblu, tocmai din cauza gunoiului ╚Öi a molozului, nivelul de locuire se ridic─â ├«n cet─â╚Ťile vechi cu un metru sau doi pe secol.

Pour la bonne bouche, o vorb─â ╚Öi despre scutecele de unic─â folosin╚Ť─â. Ai crede c─â ele s├«nt unul dintre principalii responsabili de umplerea gropilor de gunoi. Cercet─ârile din Garbage Project arat─â c─â acest fascinant artefact compozit reprezint─â ├«n majoritatea probelor sub 1% din con╚Ťinutul gropilor (at├«t ca mas─â, c├«t ╚Öi ca volum). Ca s─â folosesc terminologia homeric─â, pericolul nu e ├«n pemp─âr╚Öi.

C─ât─âlin Pavel este arheolog ╚Öi scriitor. Cea mai recent─â carte publicat─â este Arheologia iubirii. De la Neanderthal la Taj Mahal, Humanitas, 2019. 

Foto: wikimedia commons

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Motivul stupid pentru care o gr─âdini┼ú─â din Hunedoara a fost m├ózg─âlit─â cu mesaje de ur─â ┼či amenin┼úare VIDEO
O gr─âdini┼ú─â din Hunedoara a fost vandalizat─â. Autorii distrugerilor au l─âsat mesaje de amenin┼úare ┼či de ur─â pe fa┼úada cl─âdirii.
image
Un general rus obez ┼či retras din activitate, trimis s─â lupte ├«n r─âzboiul din Ucraina: ÔÇ×Nimeni nu-i poate refuza supunereaÔÇŁ
Un general rus pensionat ┼či obez, a fost trimis de Vladimir Putin s─â lupte ├«n prima linie ├«n r─âzboiul din Ucraina care se desf─â┼čoar─â mai ales ├«n partea de est a ┼ú─ârii. Decizia vine ├«n contextul ├«n care armata rus─â pierde tot mai mul┼úi militari de rang ├«nalt pe c├ómpul de lupt─â.
image
ÔÇ×QÔÇŁ, internautul de la care a pornit mi┼čcarea QAnon, a revenit pe forumurile web dup─â 2 ani de pauz─â:┬áÔÇ×S─â juc─âm ├«nc─â o dat─â?ÔÇŁ
Utilizatorul anonim cunoscut sub numele de ÔÇ×QÔÇŁ al forumurilor 4chan ┼či 8kun, personaj ale c─ârui anun┼úuri criptice au dat na┼čtere teoriei conspira┼úiei fasciste pro-Trump cunoscut─â drept QAnon, ┼či-a reluat post─ârile dup─â o pauz─â de aproape doi ani.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.