Verdict: Crimă!

Publicat în Dilema Veche nr. 386 din 7 - 13 iulie 2011
Răzbunări, patimi, resemnări jpeg

Duminică. Pe la prînz. Am ideea cumplit de proastă să mă duc la cumpărături într-un cash and carry cu nume de mijloc de transport subteran, la Cluj. Am zis că fac o chestie deşteaptă ducîndu-mă acolo duminica, la prînz, cînd nu e aglomeraţie. Mă lălăi, căpiat, printre rafturi pline cu marfă, şi-mi vine o idee cu mult mai proastă decît prima. Nefiind, nici pe departe, singurele idei proaste pe care le-am avut la viaţa mea, nu m-am alarmat. Dau iama prin raionul cu chefir caucazian şi, căzut victimă unei pofte de dimensiuni epice, desfac una dintre cutiile pe care mi le pusesem în coş. Şi prind a mă plimba, ca prostu-n tîrg, cu cutia în mînă, holbîndu-mă la fructe şi verdeţuri. Între timp, mai rad şi cîte-un gît de chefir. Minunată şi reparatoare băutură. La un moment dat, observ că se ţine după mine un domn care, bag sama, era însărcinat cu paza locului. Omul vorbeşte la o sculuţă, ia viteză, mă opreşte, şi-mi zice: „Să puneţi cutia aia cu chefir în coş cînd mergeţi la casă!“. Îi răspund la un bună ziua pe care nici nu i-ar fi trecut prin cap să-l pronunţe, îl asigur că aşa o să fac, şi că nu m-am dus acolo cu gînduri de pradă şi furăciune. El îmi zice, jumătate jenat, jumătate vigilent, că „Bine, bine, da’ să plătiţi cutia, că aţi fost văzut pe camere că beţi din ea şi m-au avertizat colegii“. Îmi cer scuze pentru mecla mea de infractor căutat internaţional şi îl mai asigur încă o dată de faptul că n-am cum să nu plătesc chefirul ăla, pentru că aşa cum am fost văzut că-l beau, ăia de la supraveghere mă văd şi dacă pun cutia goală altundeva decît în coşul de cumpărături.  

Mă uit în jur, caut orice anunţ, orice afiş pe care scrie că n-ai voie să mănînci sau să bei ceva din magazin, înainte de a fi plătit la casă. Fac treaba asta cu răbdare, gata să mă duc înapoi la omul cu paza, să-mi cer scuze că n-am fost atent la vreun anunţ. Nici vorbă de un asemenea text, pe pereţi sau la raioane. Mă mai felicit o dată pentru ideile mele proaste şi mă îndrept spre casele de marcaj. Plătesc şi stau cuminte, la rînd, la ieşire. Dintr-o dată, apare alt domn de la pază. Fără nici o introducere, îmi ia bonul de casă şi se apucă să cotrobăie prin coş. „Aţi băut un chefir! Unde e?“, zice omul, scrofulos, la datorie. Îi răspund că chefirul e, bine mersi, în burtă. Dar dacă vrea să vadă cutia goală, corpul delict se găseşte în coş. Omul îl găseşte şi se arată mulţumit. Îl întreb dacă am făcut ceva ilegal. Dacă e interzis să bei dintr-o sticlă cu apă, dintr-o cutie cu chefir sau dintr-un recipient cu lichid de parbriz. Că, de scris, nu scrie nicăieri. Omul zice că nu ştie, dar că i-au spus de la supraveghere să fie atent, că e unul care a băut chefir în magazin. Acum, dacă l-am plătit, e-n regulă.  

Dau să ies, dar apare şi-o doamnă, care trebuie să verifice dacă ce e scris pe bon corespunde cu ce e în coş. În situaţia în care datele bat, doamna pune o ştampilă pe factură. În timp ce verifică marfa din coş, doamna îl întreabă pe omul de la pază: „Dînsu’ e cu chefiru’?“. Situaţia e cu atît mai amuzantă cu cît ceilalţi clienţi stau acum şi aruncă priviri chiorîşe către potenţialul hoţ, care e verificat mai amănunţit decît restul lumii. E drept, am scăpat de suspiciunea că aş fi furat ceva, dar n-am scăpat de suspiciune în general. Ceva trebuie să fi făcut, dacă sînt verificat atît de atent. Îi rog pe domnul de la pază şi pe doamna cu ştampila să cheme pe cineva care mă poate lămuri dacă am făcut ceva ilegal, în aşa fel încît să-mi pot cere scuze, dacă am comis o greşeală. Stau un pic şi bat darabana în mînerul coşului, sub privirile scrutătoare ale personalului şi ale clienţilor de la case, uşor trişti că au ratat un flagrant. Şi vine o altă doamnă. Nimeni din personalul magazinului nu s-a complicat cu vreun bună ziua sau cu o prezentare. E normal. Faci aşa ceva cu oamenii cumsecade. Nu cu un tip dubios. Mai întreb o dată dacă există undeva un text care interzice fapta gravă pe care am făcut-o şi dacă e normal să tratezi un client ca pe un potenţial infractor. Doamna, un pic încurcată, zice că ar exista un asemenea text, scris mic, pe o foaie pe care o primeşti cînd ţi se dă legitimaţia de client. Bîlbîi şi eu un „Aha...“, luîndu-mi tălpăşiţa, vinovat, şi cu chefirul făcut ghem, pe sub epiglotă. 

Ajung în parcare. Duc coşul la locul lui. Sună telefonul. O prietenă îmi povesteşte revoltată, ţinîndu-şi lacrimile, ce i s-a întîmplat fie-sii, studentă cu rezultate foarte bune, în anul al III-lea, la Medicină, la Bucureşti. Fata era în sesiune, în sala de examen. Îşi face planul de gestionare a subiectelor, îşi prinde părul la spate şi se pune pe scris. Ce idee proastă am avut eu să merg la cumpărături, hai, treacă-meargă, dar ideea fetei de a-şi strînge părul la spate s-a dovedit a fi cu mult mai proastă. O doamnă care supraveghea studenţii în timpul examenului se apropie de potenţiala infractoare care-şi scria lucrarea, o ridică în picioare în faţa întregii săli, şi-o somează să-şi scoată din ureche dispozitivul handsfree, prin intermediul căruia, probabil, cineva de afară îi dicta răspunsurile corecte. Colegii fetei cască ochii, stupefiaţi. Atmosfera de examen se pulverizează, ca simpatia Occidentului pentru români, la Mineriade. Linişte, tensiune maximă, se aşteaptă limpezirea flagrantului, prin care se va dovedi că netrebnica de studentă nu mai are de ales şi trebuie să recunoască, în faţa tuturor, că a copiat. Fata se face verde la faţă, îşi scoate din ureche proteza auditivă şi i-o prezintă doamnei cadru didactic de la Medicină. Nu de la Facultatea de Metalurgie.  

Examenul se reia. Aşa cum reluăm şi noi, în fiecare zi, de la capăt, viaţa noastră obişnuită, de cetăţeni europeni, civilizaţi, cu mare respect faţă de valorile democraţiei, educaţi, atît de frumos, în spiritul prezumţiei de nevinovăţie. 

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Iphone-ul care l-a băgat la închisoare pe Cherecheș. „Ți-ai vândut sufletul diavolului... Eu sunt ăla”
Una dintre probele principale ale acuzării în cazul lui Cătălin Cherecheș a fost seria de 47 de înregistrări audio realizate cu un Iphone S 5. Instanțele au analizat expertize și contra-expertize pentru a răspunde acuzațiilor primarului conform cărora înregistrările au fost trunchiate.
image
Dezvăluiri tulburătoare în cazul doctoriței de 31 de ani ucise în Franța. Cine este principalul suspect și ce spune logodnicul ei
Apar noi detalii în cazul Doinei Jurcă, tânăra doctoriță de 31 de ani din Galați, care a fost găsită înjunghiată într-un apartament din Franța. Logodnicul Doinei spune că principalul suspect este un francez, care ar fi fost reținut
image
Scenă de coșmar la Suceava. Un om de afaceri și-a ucis mama și apoi a început să strige cu o cruce în mână
O femeie în vârstă de 78 de ani, din comuna Dumbrăveni, județul Suceava, a fost găsită moartă, cu numeroase urme de agresiune pe corp, în locuința fiului ei. Anchetatorii au descoperit o scenă de groază la fața locului

HIstoria.ro

image
Cine este și de unde vine Moş Nicolae?
În noaptea de 5 spre 6 decembrie tradiţia spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care sunt cuminţi, lăsându-le în cizmuliţe dulcuri şi alte daruri. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată iar copiii care au fost cuminţi vor găsi în ghetuţe diverse cadouri.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.