Vama Veche din Caraibe

Publicat în Dilema Veche nr. 309 din 14 - 20 ianuarie 2010
Vama Veche din Caraibe jpeg


Nu ┼čtiu al┼úii cum s├«nt, ├«ns─â eu m─â ├«ntorc din Caraibe cu sentimentul datoriei ├«mplinite. Datoria e aceea a fiec─ârui rom├ón cu dare de m├«n─â ┼či dragoste de patrie: s─â c─âl─âtoreasc─â departe, ├«n c─âutarea dovezilor materiale cum c─â la al┼úii e ┼či mai r─âu, ur├«t, necivizilat dec├«t la noi.Le-am g─âsit, dar din p─âcate nu s├«nt multe. V─â scriu la ora 6 diminea┼úa, dup─â o noapte pe jum─âtate nedormit─â din cauza teraselor de pe mal. S├«ntem cu barca ancorat─â ├«n portul natural al unei insule, la 200 de metri de mal ┼či circa 400 de ani de c├«nd riscam s─â ne transform─âm ├«n friptur─â pentru indigeni. Nu ┼čtiu dac─â vremea a ├«mbun─ât─â┼úit mult lucrurile ├«n Caraibe, ├«n afar─â de faptul c─â acum s├«nt momente ├«n care chiar ├«┼úi dore┼čti ca localnicii s─â te m─ân├«nce, mai degrab─â dec├«t s─â te ucid─â ├«ncet, ├«n patul t─âu, cu muzica din difuzoare.

├Än rest, insula (┼či ├«nc─â vreo zece ca ea) e exact ca Vama Veche de odinioar─â: magazine p─âr─âginite, drumuri asfaltate care se termin─â brusc cu p─âm├«nt, un aer de del─âsare care poart─â ├«n el ├«ntreaga filozofie a locului: ÔÇ×tr─âie┼čte ┼či las─â-i ┼či pe al┼úii sau m─âcar f─â-te c─â nu-i veziÔÇť. Lenea locului l-a ferit de celebra formul─â ÔÇ×d─â-mi ┼či mie, domÔÇÖ primar, terenul ─âsta, s─â fac ┼či eu aici un P+4ÔÇť. Iar c─âldura ├«i ┼úine pe oameni departe de activit─â┼úi consumatoare de timp ┼či bani, ├«ntre care cump─âr─âturile ┼či plimbatul cu ma┼čina de figuri. Drept pentru care n-au nevoie de mul┼úi bani, ┼či deci nici nu trebuie s─â se omoare cu munca.Dac─â am face un clasament al muncii pe planet─â am constata un lucru ciudat: ea devine o preocupare cu at├«t mai intens─â cu c├«t urci spre pol. Unde e cald ┼či bine, tradi┼úia impune hamac. Unde e frig ┼či ploaie, tot tradi┼úia ├«┼úi pune ├«n m├«n─â compasul ┼či rigla. Geografia conteaz─â mai mult ca etnia: am v─âzut aici nem┼úi ┼či englezi indigeniza┼úi, care-┼či petreceau toat─â ziua la tavern─â discut├«nd problema presant─â a ├«ntreruperilor de curent (generatorul de pe insul─â e vechi) cu acela┼či aer fatalist ca al localnicilor. Nici unul nu se g├«ndea s─â fac─â ceva, cum probabil c─â s-ar fi ├«nt├«mplat la M├╝nchen sau Glasgow.

C─âldura nu-┼úi aduce ├«ns─â de toate, cum probabil c─â se ├«nt├«mpla acum jum─âtate de mileniu, c├«nd dou─â papaya ┼či-o jum─âtate de banan─â erau un pr├«nz opulent ┼či, ├«n general, semnul unui standard de via┼ú─â ├«nalt. Azi, s─â ai totul e mult mai scump: butoane, metale, textile ┼či branduriÔÇŽ Cum se descurc─â ├«n situa┼úia asta locuitorii insulei Tortola? P─âi, foarte simplu: totul ├«nseamn─â aici o colib─â de lemn cu acoperi┼č de carton presat, dou─â scaune de plastic ┼čchioape, c─âzute probabil de pe un vapor de croazier─â, trei g─âini, o undi┼ú─â ┼či-o r─âz─âtoare, toate abandonate ├«n mijlocul b─ât─âturii, cum se spune la noi la ┼úar─â. ├Än┼úeleg scaunele ┼či undi┼úa, ├«ns─â r─âz─âtoarea (├«n perfect─â stare de func┼úionare) l─âsat─â ├«n mijlocul cur┼úii chiar m-a l─âsat perplex: oare aici g─âte┼čte proprietarul? I-a ├«mprumutat-o unui vecin ┼či c├«nd a adus-o ├«napoi n-a g─âsit alt loc s-o pun─â? Pu┼úin conteaz─â: detaliul ─âsta e cel care adaug─â autenticitate locului.

Altminteri, ├«n Insulele Virgine Britanice s├«nt o mul┼úime de vile trecute prin multe: virginitatea se g─âse┼čte la mile marine bune de ┼ú─ârm. O cau┼úi ├«mpreun─â cu alte cinci b─ârci cu turi┼čti, pe o plaj─â lung─â de cinci kilometri. Mamaia, populat─â de con┼úinutul unui singur autocar: asta e cea mai mare densitate pe care am ├«nt├«lnit-o aici.

C├«nd stai singur pe o insul─â pustie, ├«n vreme ce acas─â sufl─â uraganul sau viscolul sau scandalul din tabloide, lumea nu mai pare chiar a┼ča de important─â. ┼×tii sigur c-a fost nevoie de milioane de ani ┼či miliarde de corali s-o ridice, exact la ├«n─âl┼úimea la care po┼úi s─â-┼úi a┼čezi fundul, la umbra palmierului, ┼či s─â te ui┼úi ├«n zare. Pentru momentul ─âsta al t─âu de cinci minute de luciditate (c─â dup─â aia urmeaz─â berea), s-a preg─âtit un univers ├«ntreg. ┼×i-atunci ├«i ├«n┼úelegi pe tortolezi: de ce s─â-┼úi mai faci griji, c├«nd ├«n mod clar exist─â unii, departe, angaja┼úi special pentru asta?
 

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Momentul de glorie ├«n care Rom├ónia a fost pe locul 2 ├«n lume la Olimpiad─â, dup─â SUA. De ce a sfidat Ceau┼čescu Rusia
La Olimpiada┬á de var─â din 1984, din Los Angeles, Rom├ónia a adus acas─â 53 de medalii, situ├óndu-se pe locul 2 ├«n lume, dup─â SUA. Participarea la evenimentul sportiv a reprezentat o sfidare la adresa Rusiei, care a f─âcut presiune asupra lui Ceau┼čescu pentru a boicota evenimentul. Argumentul care l-a convins pe dictator, pe l├óng─â cei 120.000 de dolari primi┼úi pentru participare, a avut leg─âtur─â cu contextul economic din ┼úar─â.
image
C├ómpurile mor┼úii de sub mall-urile din Ploie┼čti. Descoperire f─âcut─â de arheologi
Extinderea municipiului Ploie┼čti spre comunele Blejoi sau Ariche┼čtii Rahtivani a scos la iveal─â un veritabil c├ómp al mor┼úii, care ascunde deopotriv─â comori unice, vechi de mii de ani, dar ┼či informa┼úii relevante despre o civiliza┼úie demult apus─â.
image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.