Vacan╚Ťe de melci

Publicat în Dilema Veche nr. 351 din 4 - 10 noiembrie 2010
Adev─âratul rost al lucrurilor jpeg

├Än anii ÔÇÖ80 era la mod─â printre tineri un anume fel de excursie pe munte. Se pornea la drumuri lungi prin masive cu foarte pu┼úine cabane (nu mai pu┼úine dec├«t ast─âzi), ├«n care se mergea zile ├«n ┼čir, cu toate cele necesare traiului purtate ├«n spinare. Probabil c─â mul┼úi ├«┼či mai amintesc. Era ceea ce ast─âzi s-ar numi un exerci┼úiu de supravie┼úuire. 

La ordinea zilei erau afirma┼úiile categorice ┼či aflasem c─â ÔÇ×dac─â n-ai v─âzut Retezatul, ai pierdut 10 ani din via┼ú─âÔÇť. Drept urmare, ca s─â nu pierdem cei 10 ani din via┼ú─â, patru colegi de liceu ne-am apucat s─â preg─âtim o excursie ├«n Retezat. Am descoperit c─â nu e deloc u┼čor. ├Än primul r├«nd, aveam nevoie de c├«te un rucsac cu cadru (capabil s─â cuprind─â cam tot ce-i trebuie unui om ca s─â tr─âiasc─â o s─âpt─âm├«n─â), de corturi ┼či de saci de dormit. Cum nici unul din aceste lucruri nu se g─âsea de cump─ârat, a┼ča..., la primul magazin de articole sportive, am ├«nceput preg─âtirea cu lungi excursii prin Bucure┼čti. Dup─â zile ├«ntregi de umblat, ne-am ales cu ni┼čte saci de dormit ├«nflora┼úi, care ÔÇô ├«n cea mai me┼čte┼čugit─â ├«mpachetare ÔÇô tot ar─âtau precum un covor rulat, cu dou─â corturi a┼ča-numite izoterme de c├«te nou─â kilograme fiecare ┼či cu c├«te un rucsac cu cadru de aluminiu (singurul model care ap─ârea pe atunci sporadic prin magazine). 

Am reu┼čit apoi s─â achizi┼úion─âm o adev─ârat─â minune ├«n domeniul articolelor de camping: o mic─â butelie de voiaj cu arz─âtor. Pentru umplerea ei cu gaz a trebuit ├«ns─â s─â st─âm o jum─âtate de zi la coad─â, la singurul centru care se ocupa cu a┼ča ceva, undeva prin cartierul D─âm─âroaia. P─ârin┼úii no┼čtri au b─âtut, la r├«ndu-le, magazinele mai pricopsite din centrul ora┼čului ┼či au reu┼čit s─â ne cumpere conserve de mai multe feluri, br├«nz─â topit─â ┼či ciocolat─â chinezeasc─â. Au ad─âugat ni┼čte gulii ┼či varz─â pentru salate (ro┼čiile s-ar fi stricat), c├«teva p├«ini, plicule┼úe de ceai, sare, zah─âr, m─âlai. De la o bunic─â grijulie am primit c├«teva borcane cu zacusc─â f─âcut─â ├«n cas─â ┼či alte c├«teva borcane cu buc─â┼úi de carne de porc ├«n untur─â. Unde ├«nc─âpeau toate astea ├«n noile noastre rucsacuri, s─â nu ├«ntreba┼úi, mai ales c─â ne trebuiau ┼či ni┼čte schimburi, haine mai groase, c─âciuli ┼či chiar m─ânu┼či. 

Unul dintre noi a luat ┼či o topori┼čc─â, ├«n ideea c─â pe undeva vom avea nevoie s─â t─âiem lemne pentru a face focul. Un altul ┼či-a at├«rnat de rucsac un ceaun ├«n care, eventual, s─â fierbem m─âm─âliga (noroc pentru spinarea lui c─â era din aluminiu ┼či nu tuci). Colac peste pup─âz─â, un vecin mai ├«n v├«rst─â, care se groz─âvea cu vasta sa experien┼ú─â de om al muntelui, ne-a avertizat c─â Retezatul n-are ap─â. A┼ča c─â, la ├«ntreg harna┼čamentul, am at├«rnat fiecare ┼či c├«te un bidon de plastic de trei litri plin cu ap─â. Un rucsac astfel echipat b─âtea cam la 30 de kilograme. Ca s─â-l putem lua ├«n spate, trebuia s─â-l a┼čez─âm mai ├«nt├«i pe un scaun. Am mers o noapte ├«ntreag─â cu trenul. ├Än prima parte ne-am chinuit s─â ├«nchidem un ochi, ├«ntr-o dogoare infernal─â a caloriferelor (geamurile erau ├«nchise ┼či de neclintit). De la un moment dat ├«ncolo, ne-am str─âduit s─â nu adormim ca nu cumva s─â trecem de gara Subcetate. C├«nd am cobor├«t din tren, ar─âtam ca ni┼čte robo┼úi ├«ncet mi┼čc─âtori, coco┼ča┼úi sub greutatea enormelor rucsacuri p─âtrate, cu multele accesorii at├«rnate b─âl─âb─ânindu-se ┼či zdr─âng─ânind pe diverse tonuri. Ceva curaj am mai prins c├«nd am v─âzut prin preajma g─ârii ┼či al┼úi t├«mpi┼úi, la fel de ├«nzorzona┼úi ca noi. Destul de repede aveam s─â descoperim c─â Retezatul are ap─â din bel┼čug, peste tot numai lacuri ┼či izvoare. Totu┼či, n-am golit bidoanele, de team─â c─â, la un moment dat, am putea da ┼či peste acel de┼čert de care ne vorbise vecinul sf─âtos. ├Än a doua sear─â am realizat c─â nici topori┼čca nu prea folosea c├«nd era vorba s─â tai lemne de prin jnepeni┼č ┼či c─â, ├«n general, povestea cu f─âcutul focului era mai complicat─â dec├«t ne-am fi ├«nchipuit. 

Dar dincolo de aceste mici inconveniente, am m─âr┼č─âluit zile ├«ntregi ├«n ritm de melc cu casa-n spate, ├«njunghia┼úi de dureri ├«n spinare ori de c├«te ori ├«ncercam s─â ├«ntoarcem capul pentru a admira minun─â┼úiile Retezatului, ├«n permanent pericol s─â ne pr─âbu┼čim ├«mpiedica┼úi de lespezile cl─âmp─ânitoare de pe culmi, uda┼úi de ploaie, ar┼či de soare ┼či dezechilibra┼úi de v├«nt. De greutate am uitat numai c├«nd a fost s─â fugim de un urs, imaginar, pe care-l credeam prin apropiere din pricina unor excremente cu care ne tot ├«nt├«lneam pe potec─â (nu mai conta c─â erau cam uscate). Un cioban ne-a p─âc─âlit s─â ne facem ceai din muguri de jneap─ân, pentru ca apoi s─â ne spun─â c─â e diuretic. Am ├«nghe┼úat de frig ├«n cort pe l├«ng─â Bucura ┼či am ├«ncercat s─â facem baie ├«n Z─ânoaga. Am terminat p├«inea ├«n primele zile ┼či la urm─â am ajuns s─â m├«nc─âm sardine ├«n ulei, cu gulii ┼či zacusc─â sub forma unui singur fel, udat cu bere la litru cump─ârat─â de la Gura Zlata. Desertul au fost ni┼čte resturi de cubule┼úe de zah─âr g─âsite pe fundul unui rucsac. Culmea e c─â excursia aceea ne-a mai ┼či pl─âcut, dovad─â fiind c─â o mai povestim ┼či ast─âzi. Cam a┼ča ne-am c─âlit noi ├«n comunism, ├«n a┼čteptarea capitalismului s─âlbatic ┼či poate de aceea, ast─âzi, nu ne impresioneaz─â nici Bear Grylls, nici Ray Mears ┼či nici criza economic─â mondial─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.