Uscatul nu mai e ce-a fost

Publicat în Dilema Veche nr. 666 din 24-30 noiembrie 2016
Uscatul nu mai e ce a fost jpeg

Spre dimineață, vîntul întețit și valurile mai mari încep să balanseze barca noastră ancorată în apropierea țărmului Eghinei, la adîncime cam mică. Pe hubloul cabinei văd luminile de pe țărm la aceeași distanță la care le lăsaserăm de cu seară. Deci nu ne-am deplasat peste noapte. Problema e însă alta: dacă valurile mai cresc, e posibil ca în depresiunea dintre ele să dăm cu chila de fund, eventual de bolovanii mari și rotunzi pe care i-am văzut la ancorare. Abia ce mă gîndesc la asta, că o zguduitură surdă smucește tot corpul navei. Ne ciocnim între uși toți patru adulții, în pijamalele noastre cu dungi marinărești. Nici unul nu mai dormea de cînd au crescut valurile. Ne înghesuim spre punte mînați de aceeași îngrijorare. Doar băieții dorm neîntorși în cockpit. Soarele încă n-a răsărit. Barca se clatină serios pe valuri și ne temem de vreo nouă izbitură. Adevărat e că prima a fost mai mult ca o părere, dar o părere pe care am avut-o cu toții. Vorbim în șoaptă, să nu-i trezim pe băieți. O fi fost chila sau cîrma? Înclin să cred că a fost mai degrabă cîrma, balansul extremităților fiind mai mare. Să ridicăm ancora și să plecăm? Dar dacă s-a stricat ceva tocmai pe la cîrmă și nu reușim să ocolim celelalte bărci ancorate? E un risc cu totul neglijabil, dar începători fiind încă, temători și pedanți, vrem să verificăm totul, să ținem lucrurile sub control. Ancorarea în ape așa de puțin adînci a fost o greșeală. Mica noastră ședință șoptită, pe ton îngrijorat, seamănă cu ciripitul păsărelelor trezite la ivirea zorilor. Cum răsare soarele, roșu și cald, o vizită subacvatică îmi dovedește că între partea de jos a cîrmei și fundul mării mai e doar o palmă. Cîrma a fost. Dar nu e nimic strîmb, nici măcar zgîriat, iar timona funcționează normal. Ridicăm ancora și plecăm direct spre larg, la adîncimi mai liniștitoare.

E o zi frumoasă și nu avem decît de traversat golful Saronic pînă la Atena. Cîteva ore de mers pe o mare destul de calmă, cu vînt bun. Realizăm că de vreo trei zile nimeni n-a mai pomenit nimic despre răul de mare. Sîntem atenți la trafic, care e destul de mare în zonă. La orizont apare un vapor uriaș, un ferry, la vreo 30 de grade prova babord. E departe și nu-i dăm mare atenție. Peste un sfert de oră vaporul e însă mai aproape și pe aceeași direcție. Dacă unghiul nu variază în timp, înseamnă că traiectoriile se vor intersecta. Regula de bază în aceste condiții e să faci manevra de evitare „hotărît, din timp și cu o bună practică marinărească“, după cum spune memorabila formulă care ne-a amuzat pe cînd făceam cursurile de navigație. Privim în conti­nua­re vaporul fără să zicem și să facem nimic. Potrivit regulilor scrise, el trebuie să ne ocolească. Dar sîntem conștienți și de regula nescrisă a priorității după mărime. Mai așteptăm vreo zece minute. Unghiul nu variază. Brusc, amîndoi navigatorii de la bord izbucnim: „Băi, nu e în regulă!“ Vaporul vine exact spre noi. Mai rezistăm însă puțin pe aceeași direcție, punîndu-ne și punîndu-le nervii la încercare. Ne mai despart totuși cîteva sute de metri. Vaporul virează spre tribord. Virăm și noi spre tribord, semn că i-am văzut manevra. Uriașul ne salută cu sirena, părînd că ne apreciază manierele. În zare începe să se deslușească aglomerarea Atenei. În stînga avem rada portului Pireu, unde o mulțime de cargoboturi gigantice așteaptă intrarea. Sîntem ca o coajă de ou albă printre niște monștri de fier.

În spatele nostru se adună o întreagă flotă de veliere care se îndreaptă spre portul cu peste o mie de catarge, Alimos. Toate ambarcațiunile închiriate trebuie aduse înapoi vinerea, asta e regula. Spre uimirea proprietarilor, ajungem nemțește, exact la ora estimată. Omul care ne-a predat barca ne așteaptă pe ponton. Dora e ușurată să audă că n-am avut nici o problemă la bord. Cine știe ce prostii și stricăciuni or fi făcut alți clienți. Urmează să le prezentăm totuși barca, pe care vom mai dormi o noapte, așa e obiceiul, urmînd ca de dimineață să vină și scafandrul să o verifice pe dedesubt. Pontonul nostru e ca o stradă. De o parte și de alta, ca niște case, sînt acostate yachturi. Cele mai multe „locuite“. Barca vecină are un echipaj cu multe femei vînjoase. Cine știe din ce teribile călătorii s-or fi întors. Mai departe e un yacht mare pe puntea căruia, la o masă albă, stă un grec voinic cu părul alb și cu un trabuc în gură, la care vin tot felul de alte personaje în vizită. De jur-împrejurul nostru e o mare de parîme, cabluri, furtunuri și cîrlige, fiecare cu rolul lui foarte precis. Cisternele cu motorină și taxiurile își fac loc cu greu unele pe lîngă altele, avînd grijă să nu dea peste mormanele de bagaje. Lumea duce gunoiul la tomberoanele de la capătul cheiului, spre bucuria unor căutători care s-au adunat acolo știind probabil că vinerea e rost de recoltă bogată. Nemaiavînd nimic de făcut, dormitez pe punte, cînd mă trezesc cu un tip care calcă pe pasarelă, dînd să vină la bord. Mă întreabă în engleză de unde sînt. Îi răspund. Fața i se luminează și-mi zice pe românește: „Hristos a înviat, mister Ponta“. Tot mai intrigat, zic în barbă: „Mister Ponta e moașă-ta! Acum sînt Cioloș“. Dar grecul știe și el două cuvinte românești și un nume, și vrea să se facă simpatic. Îmi dă un pliant cu un restaurant din apropiere. Mă așez din nou pe canapea și în minte mi se desfășoară întreaga călătorie. N-am avut furtuni prea mari, n-am auzit sirene precum Ulise, nu ne-am întîlnit nici cu Moby Dick, nici cu pirații. Nici valurile nu ne-au strigat pe nume, așa cum am auzit că li se întîmplă uneori navigatorilor solitari. Una peste alta, sîntem bine. În următoarele zile însă, pe uscat, aveam să ne confruntăm cu o problemă stranie. Din cînd în cînd, pămîntul începea să se clătine sub picioarele noastre. Ne-am gîndit că poate e ceva adevărat în vorba care spune că dintr-un om poți face un marinar, dar dintr-un marinar nu mai poți face om la loc.

Foto: Andrei Manolescu

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

CTP
CTP, atac dur la adresa lui Alexandru Arșinel: „Atârnat în meserie de fusta marii actrițe Stela Popescu, nu făcea să râdă decât curcile“
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a transmis, într-o postare pe Facebook, un mesaj dur la adresa actorului, după ce acesta a încetat din viață.
Burleanu
Salariul uriaș al lui Burleanu de la FRF sfidează orice bun-simț: „E cel mai bine plătit om din fotbalul românesc”
Fostul internațional Florin Prunea a vorbit despre salariul lui Răzvan Burleanu, președintele FRF.
Vladimir Putin, discurs în Piața Roșie din Moscova, 30 septembrie 2022 | Foto AFP
Putin susţine, la concertul din Piaţa Roşie, că Rusia va obţine „victoria“ în conflictul din Ucraina
Preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut vineri că Rusia va obţine „victoria“ în conflictul din Ucraina, adresându-se în Piaţa Roşie din Moscova participanţilor adunaţi acolo la un concert pop.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.