Urbanizarea bicicletei

Publicat în Dilema Veche nr. 534 din 8-14 mai 2014
Reacţii omeneşti jpeg

Ne plîngem de multă vreme de manierele şoferilor. Mai nou, unii se plîng că ar fi probleme şi cu agresivitatea bicicliştilor militanţi. Ei bine, ca unul care am fost destul de inconştient să merg prin Bucureşti şi cu maşina (că şi asta poate fi o inconştienţă), dar şi cu bicicleta (asta e o inconştienţă certă), pot să observ că aşa cum sînt unii şoferii care le fac viaţa grea bicicliştilor şi pietonilor, sînt şi unii biciclişti care îi supun adesea la mari încercări pe pietoni şi chiar pe automobilişti. În toate aceste ipostaze mă includ şi pe mine însumi. Cred că, în esenţă, e vorba de faptul că ne aflăm de-abia la începutul „urbanizării“.  

Aş face un ocol cu exemple oarecum tehnice. De pildă, s-a comentat mult despre maşinile cu tracţiune 4 x 4, SUV-urile care au invadat Bucureştiul şi alte oraşe. Aceste automobile potrivite pentru mers pe drumuri grele, neasfaltate sau chiar off-road, sînt folosite cu precădere pe străzile aglomerate şi cu tot mai puţine gropi (totuşi) ale oraşelor. Sînt maşini greu de parcat şi de manevrat prin oraş şi puţini dintre proprietari au cu adevărat nevoie de performanţele de teren ale acestora. Preferinţa pentru asemenea maşini are însă şi destule explicaţii. Pe de-o parte, avînd în minte tradiţia drumurilor proaste de la noi, mulţi vor să aibă o maşină cu care să fie cît mai siguri, să nu aibă surprize, să nu rămînă înnoroiţi, înzăpeziţi sau să dea cu fundul de pămînt la orice denivelare ş.a.m.d. Pe de altă parte, e adevărat şi că într-o societate ca a noastră, maşina mare, 4 x  4, creează prestigiu, omul se mîndreşte cu ea. Pînă aici nu spun nimic nou. În continuare însă, aş îndrăzni să observ că moda bicicletelor MTB (mountain bike) pare să aibă resorturi asemănătoare. Pe de-o parte, bicicletele astea sînt spectaculoase şi rezistente, dar au roţi groase şi sînt destul de grele. Mă întreb cîţi dintre posesori le folosesc în condiţiile pentru care au fost concepute, adică pe trasee montane. Sigur, există şi din aceştia, dar nu mi se pare că munţii noştri chiar s-ar fi umplut de biciclişti. Mai degrabă constat că străzile şi parcurile oraşelor s-au umplut de MTB-uri. Unii posesori se mîndresc cu ele şi spun că e bine să ai o bicicletă solidă, cu suspensii cît mai bune. Nu se gîndesc cîtă energie în plus consumă dînd la pedale, ca să învingă frecarea cauciucurilor groase pe asfalt, tot aşa cum nici proprietarii de SUV-uri nu se gîndesc la consumul excesiv al maşinilor lor în oraş. Sigur, de observat că, în ultima vreme, prin oraşe au apărut şi destule cursiere, din acelea sub 10 kg, care merg uns, bune pentru „rutieri“. Mulţi le folosesc însă nu atît pe şosea – pentru care sînt făcute –, cît mai ales prin oraş, pentru care nu sînt, nici ele, chiar proprii. Poziţia e sport şi, dacă foloseşti o cursieră pentru a merge la serviciu, vei ajunge acolo transpirat. Jenţile sînt sensibile la borduri, iar în Bucureşti, cel puţin, ştim bine cum e cu bordurile. Dar, asemeni MTB-urilor, cursierele pot stîrni admiraţia. Sînt cool, sînt echivalentul cu ghidon al maşinilor sport.

În schimb, bicicletele cu adevărat potrivite pentru oraş îşi fac cu greu loc pe piaţă, nu au ajuns încă să fie la modă. Asta pentru că par umile, dacă nu chiar nişte rable, seamănă cu Tohanul bunicului, de pe vremuri. Nu ne plac, deşi ele sînt făcute să fie comode, stabile şi eficiente pe asfalt, cu coş în care se pot transporta bagaje uşoare, cu jenţi care mai suportă şi cîte o bordură. Unele sînt chiar foarte scumpe şi elegante, fără să sară în ochi. De fapt, în oraşele din Occident, ele sînt peste tot, fiindcă acolo lumea pune interesele practice mai presus de imagine (care la noi a devenit o adevărată obsesie). Evident, fiecare îşi alege bicicleta sau maşina pe care şi-o doreşte, tot aşa cum îşi alege şi hainele. Dar pînă cînd societatea nu se va aşeza în rosturile ei, vom continua să asistăm la tot felul de inadecvări. E o chestiune de cultură urbană şi, bineînţeles, şi de infrastructură urbană, dar cele două se leagă între ele.  

Apropo, cel puţin la acest capitol, ţăranii noştri par mult mai OK decît orăşenii (sau decît ţăranii de la oraş). Mai toate satele din România sînt pline de oameni pe biciclete, bărbaţi şi femei de toate vîrstele. Ei nu au nimic de împărţit cu şoferii, nu simt nevoia să se adune în marşuri pro-piste şi nici să meargă cu bicicleta doar ca să slăbească. Continuă s-o folosească în sensul ei propriu, adică acela de mijloc de transport. Şi n-ai să vezi la ţară nici cursiere strălucitoare şi nici MTB-uri, ci doar biciclete simple, mai mult sau mai puţin rezistente, pe care oamenii obişnuiesc să care, de la sacoşe şi genţi, pînă la butelii şi chiar mănunchiuri întregi de lemne de foc, adunate din pădure. Le repară singuri şi merg pe ele chiar şi iarna. Sigur, veţi spune, satul e sat şi oraşul e oraş, fiecare cu sărăcia, cu nevoile şi cu aspiraţiile proprii. De acord. Iar bicicliştii militanţi sînt indispensabili în această fază pentru că se luptă cu primăriile pentru oraşe mai civilizate. Asta întăreşte totuşi ideea că la acest capitol orăşenii au ceva de învăţat sau de recuperat, spre deosebire de ţărani, care par să nu fi uitat nişte rosturi. Urbanizarea e problema noastră.  

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un oraș din România se află în topul celor mai ieftine orașe din Europa de vizitat în 2024. Pe ce poziție s-a clasat
De la Lisabona până în capitala Lituaniei, în urma unei analize făcută de specialiștii englezi, a reieșit o listă cu cele mai accesibile orașe europene pentru turism de weekend, printre care se află și unul din România.
image
Păţania de groază a unor nemți. Au rămas suspendaţi cu autorulota deasupra unei prăpăstii. „Dacă făceau asta românii în Germania...“
Salvamontiştii din Neamţ, care acţionează în zona masivului Ceahlău, au dat detalii despre o misiune care i-a avut în prim-plan pe membrii unei familii germane.
image
Turist speriat de prețurile din centrul unui mare oraș din România: „E prea mult“
Restaurantele, terasele și barurile reprezintă, fără îndoială, puncte importante de atracție pentru foarte mulți turiști. Cu toate acestea, mulți dintre ei se lovesc de prețurile piperate din marile orașe ale României.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.