Unde sînt plăcuţele?

Publicat în Dilema Veche nr. 137 din 8 Sep 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cine a avut ocazia să vadă un oraş din Occidentul, pe care ne căznim să-l imităm, a putut observa, pe vechile clădiri clasate ca patrimoniu cultural al naţiunii, o placă pe care se explică trecătorului interesul istoric al zidului în faţa căruia s-a oprit. De fapt, nicăieri nu s-a neglijat această intenţie de a ocroti clădirea respectivă şi, totodată, de a solidariza populaţia cartierului cu trecutul acestuia, care-i ridică valoarea. Aşa, la Praga, cutare casă în care au înnoptat Goethe sau Beethoven, ori - ca să rămînem la muzică - locul din Viena unde Mozart a scris Nunta lui Figaro, sau chiar la Istanbul casa - în care Liszt a dat un concert - sînt semnalate, nu atît pentru turişti, cît pentru localnicii de al căror respect e nevoie zi de zi. Sînt străzi din Londra pe care, casă lîngă casă, au locuit un jurist din secolul al XVIII-lea, un filantrop victorian şi Virginia Woolf. La Paris, un poet de la sfîrşitul romantismului şi altul simbolist au trăit la cîţiva paşi de casa unde a murit Chateaubriand, iar locuinţa unuia din revoluţionarii de la 1789 se învecina cu închisoarea în care avea să fie executat, sub ocupaţia germană, un ofiţer din Rezistenţă. Acolo sînt şi plăci care, în loc să reţină memoria unui nume înregistrat în Larousse, înşiră toată istoria acelui colţ de stradă, din Evul Mediu pînă azi. Nici Moscovei nu-i lipsesc aceste semne de reverenţă faţă de trecut: chiar dacă alături de acea clădire e Morga, pe o faţadă impunătoare stă scris că acolo era, înainte de Revoluţie, un institut al domnişoarelor nobile unde a predat istoricul Serghei Soloviov. O casă în cel mai înflorit stil Secession, în care Gorki l-a primit pe Romain Rolland, nu e departe de locuinţa lui Alexei Tolstoi şi pe aceeaşi stradă se vede o casă de secol XVII, perfect restaurată. De la o vreme şi parcă tot mai des, Ministerele de Externe fac schimb între ele de statui de oameni celebri: îţi dau un Mustafa Kemal şi-ţi iau un Eminescu... Aceeaşi propagandă culturală plasează plăci comemorative. De curînd, s-a trimis un bust al lui Alexandru Ioan Cuza la Heidelberg şi, pe hotelul de acolo unde a murit domnitorul, s-a pus o placă. La Bucureşti există de mult asemenea semne de amintire pentru revoluţionarii bulgari care au găsit adăpost aici în veacul al XIX-lea: Hristo Botev şi, pe clădirea din Calea Moşilor roasă de o infamă mizerie, Liuben Karavelov. Să vedem acum situaţia plăcilor care au fost sau există în prezent în Capitala noastră. Unele au rămas din vremea cînd aveau rostul de a marca individualitatea unei clădiri. De pildă, pe o casă de la începutul secolului trecut, la colţul străzii Costescu cu Dr. Constantin Istrati, o inscripţie aproape ştearsă laudă întemeierea unui azil de bătrîni în 1910 de către colonelul Gh. Sevasti Costescu. Locuinţa lui Macedonski, unde se aduna cenaclul său, la colţul cu Dorobanţi, era indicată de o placă, dar aceasta a dispărut odată cu casa. Pe strada Visarion, o căsuţă modestă a purtat o vreme placa prin care se amintea că Al.Vlahuţă a murit acolo, însă acum ea a fost scoasă, poate pentru a înlesni vînzarea. Nu de mult, pe strada Povernei, o casă unde locuise Luchian a fost demolată, deşi acest episod din viaţa pictorului era consemnat de o placă. În cîteva cazuri, iniţiativa familiei a impus instalarea unei plăci: mai de mult pentru poetul George Magheru, în ultima vreme pentru Nichita Stănescu (pe un bloc din Piaţa Amzei) sau pentru Titus Popovici (str.V. Alecsandri, colţ cu General Coandă, fostă Pietăţii). Idolatria văduvei sau orgoliul urmaşilor pot aşadar să contribuie la statornicirea memoriei oraşului. Alteori, după 1990, un partid şi-a plătit astfel datoria faţă de şeful său: ţărăniştii au arătat prin inscripţii puse pe str. Caragea-Vodă şi pe bdul Dacia unde a locuit Maniu şi unde a fost arestat. Sînt încă atîtea case a căror istorie se va stinge, dacă nu e fixată cîtă vreme mai există din aceia care-şi aduc aminte. De exemplu, P.S. Aurelian, economist şi prim ministru, a locuit pe str. Christian Tell (fostă Primăverii), Take Ionescu pe str. "Ionescu Tache" (zău!), Vintilă Brătianu pe str. Aurel Vlaicu (Ţăranilor), I.G. Duca pe str. Paul Greceanu, N. Filipescu în clădirea consulatului SUA, D.A. Sturdza în patriarhala casă în care este librăria Cărtureşti. Aceştia sînt, deocamdată, doar oamenii politici ai vechii Românii cărora ar trebui să li se întipărească locul în ţesătura care se deşiră a istoriei bucureştene. Iniţiatorii privaţi sau diplomaţia culturală nu pot să ţină locul unei concepţii unitare cu privire la istoria Capitalei. Rolul acesta îi revine Primăriei, care trebuie să consulte comunitatea experţilor pentru a găsi cea mai bună formulă. Un singur tip de placă ar fi atunci să identifice clădirile trecute sub protecţia statului şi, din placă în placă, trecătorul ar trebui să poată reconstitui istoria oraşului.

index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (III)
Expresiile subiect de drept și drept subiectiv par să aibă o nuanță tautologică sau să trimită la o definiție idem pe idem.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Turcia fără Erdogan?
Recep Tayyip Erdogan este de atîta vreme la putere încît nimeni nu poate spune cu siguranță cum va arăta Turcia după o eventuală plecare a sa din palatul prezidențial.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Cum de nu există din partea instituțiilor aferente reacții prompte, severe, susținute juridic, împotriva unei astfel de imposturi?
Frica lui Putin jpeg
Centrali
Cîte unul se crede central fiindcă e bătăușul clasei; un altul, fiindcă e al planetei.
AFumurescu prel jpg
Inteligență artificială; cu materialul clientului
…a trecut întîi o boare pe deasupra știrilor: există inteligență artificială! Mai întîi ni s-au deșteptat telefoanele.
index jpeg 5 webp
Amelia Earhart și Eleanor Roosevelt, o cină și un zbor cu stelele
„Este începutul unei noi epoci, nu-i așa, cînd o femeie în rochie de seară pilotează un avion noaptea?”, a spus retoric și entuziast Eleanor Roosevelt.
Iconofobie jpeg
Poezia continentelor
Ce surprinde la Whitman este uşurinţa cu care transferă ideea poetică (transcendentalistă) spre geografia culturală a umanităţii.
„Cu bule“ jpeg
Zgubilitic
Cuvîntul zgubilitic nu s-a răspîndit prea mult, dar își păstrează expresivitatea prin felul în care pare să parodieze o terminologie medicală (psihiatrică), prin contrastul comic între simbolismul lipsit de eufonie al primei sale părți și terminația savantă.
HCorches prel jpg
Două tristeți și o așteptare
Le transmit, din experiența personală, că vor simți îmbunătățiri semnificative ale vieții lor, pe toate planurile!
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
Cum spargem balonul chinez
Dacă relațiile sino-americane ar fi un joc de cărți, s-ar putea spune că avem o mînă bună. Dar chiar și o mînă bună poate pierde, dacă e jucată greșit.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Scrisori regăsite
Montefiore spune că nota aceasta, găsită după moartea lui Stalin în seiful său personal, a avut efectul scontat.

Adevarul.ro

image
Finala America Express, 19 martie 2023: Victorie la limită în ultimul joc de amuletă din acest sezon
În ediția 39 din 19 martie 2023, două echipe au luptat cot la cot pentru a obține un avantaj extrem de important în următoarea cursă. Una dintre echipe a încălcat o regulă importantă, iar gazda show-ului a oprit jocul.
image
Avertismentul unui economist român: „Criza este aici, nu o așteptați să vină“. Falimentele din SUA, semnalul de alarmă
Temerile cu privire la o nouă criză financiară la nivel mondial au erupt când trei bănci importante din SUA au dat faliment, iar unda de șoc se simte și în Europa. Profesorul de economie Radu Nechita a vorbit cu „Adevărul” despre riscul unei crize economice de amploarea celei din 2007.
image
Soprana Felicia Filip, despre marele regret din viața sa: „Am crescut copii ca și când ar fi fost ai mei“
Soprana Felicia Filip este căsătorită de 32 de ani cu regizorul de operă Cristian Mihăilescu, formând unul dintre cele mai longevive cupluri din muzica românească.

HIstoria.ro

image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.
image
Ce consideră o publicație de la Budapesta ca „simbol fascist la Timişoara, capitala culturală europeană”
Recent o publicație din Ungaria a iesit la rampă cu o serie de acuzații de promovare a unor simboluri fasciste, chiar în anul în care orașul este capitală culturală europeană. Dincolo de faptul că articolul denotă multă dezinfomare, o parte chiar intenționată, o doză de invidie și una de ipocrizie.