Unde-s vremurile bune?

Publicat în Dilema Veche nr. 182 din 5 Aug 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Seceta şi căldurile excesive din aceste zile au devenit subiecte majore în mai toate analizele cotidiene. Se caută explicaţii, vinovăţii, soluţii. Toată lumea se aventurează în ipoteze care mai de care mai hazardate şi încălzirea globală şi tăierea pădurilor au devenit explicaţiile cele mai la îndemînă. Guvernanţii noştri privesc neputincioşi cum vremurile le sînt potrivnice şi denunţă că săraca Românie ar fi de vină, întrucît "are o infrastructură numai pentru vreme bună" (declaraţia unui om politic). Sîntem, aşadar, încă la 1800, "goi" în faţa "furiei dezlănţuite a naturii"? Mărturiile secolului al XVIII-lea - cronici, însemnări, documente de arhivă - stau dovadă că vremea a fost dintotdeauna "capricioasă". De la 1701 şi pînă tîrziu către 1800, vremea bună n-a prea fost prezentă prin ţările române. În Transilvania, pentru care documentaţia este mult mai amănunţită, "întîlnim 17 ani cu ierni grele, 46 ploioşi (dintre care 19 cu inundaţii şi 14 cu căderi de grindină) şi 37 ani cu călduri excesive (dintre care 17 secetoşi)*". Nici în Ţara Românească şi nici în Moldova vremurile nu se prezintă diferit. În Moldova, la 1706 sînt inundaţii, lăcuste şi ciumă, pentru ca 1710 şi 1711 să fie ani bîntuiţi de secetă. Atît de "cumplită" fu seceta că apa devenise un lucru rar şi de mare preţ. Între 1717-1719, seceta şi foametea cuprind toate cele trei provincii. Pentru a uşura poporul, vodă Ioan Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti, cere sultanului anularea unor biruri, după cum scrie cronicarul Radu Popescu: "Într-această vară, era în ţară mare sécetă, şi nu să făcusă pîine mai nimic, ci era mare foamete, cît mulţi oameni muriia de foame, nu numai la ţară, ci şi în Bucureşti, în toate dimineţile să găsiia pă uliţă oameni morţi de foame. Ci cu toate cu acéstea iarăşi salahori şi cară s-au trimis la Odrii (Adrianopol) de au scos şi văcăritul, şi alte dăjdii". Seceta a reveni în 1724 şi 1728 în Moldova, 1726 şi 1728 în Transilvania şi Banat. Şi dacă 1729 se dovedeşte a fi an bun, cu "bucate dîn destul" şi "pîinile mari", ciuma şi "timpurile proaste" din anul următor (1730, ce s-au prelungit pînă în 1735) readuc frica şi foametea. Dacă nu-i secetă, atunci sînt inundaţii şi ploi prea multe, cum s-a întîmplat în anii 1735 şi 1736, sau ninsori prea grele, ca la 1740, sau lăcuste, cum a fost în 1746, sau din nou secetă, 1748-1749, sau grindină, 1750-1751 şi ani "nesfîşiţi" de "ploi vijelioase şi ruperi de nori", 1752-1754. Şi cînd în sfîrşit se anunţă un an de "linişte" (1756), cu belşug la recolte - acest an "au fost foarte bogat în grîu, orz, porumb, vin, mei şi altele" - românii sînt loviţi de ciuma ce se prelungeşte pînă spre 1761. Urmează ani cu ploi abundente şi inundaţii, 1773-1780, lăcuste, 1778-1782, ierni foarte grele, cu topirea rapidă a zăpezilor, 1784, şi ninsori în mijlocul lui septembrie, şi iarăşi ploi şi iarăşi inundaţii, 1785-1787, şi secetă, 1793-1795, şi, de parcă n-ar fi fost suficient, lăcustele dau şi ele năvală. Şi ieri, ca şi astăzi, au fost destui cei pentru care "vremurile proaste" s-au dovedit, de fapt, "bune" şi, mai ales, profitabile. Pentru Alexandru vodă Moruzi, de pildă, domnul Ţării Româneşti, seceta şi lăcustele din 1795 sînt un bun prilej de îmbogăţire, speculînd preţul grîului şi porumbului. Dionisie Eclisiarhul descrie avariţia acestui domn astfel: "iar domnul Moruz au găsit prilej cum să cîşti/ge bani, că nu-i era destul venitul domnii; şi strîngînd mult grîu / de zaherea (provizii) de pe unde găsiia, plătind şapte lei chila, apoi îl vindea / în Bucureşti la pitari cu 40 de lei chila, fiindcă oprisă să nu să cumpere din altă parte grîu, numai de la magaziia domnească să să cumpere, de / a face pîine în Bucureşti. Şi cu porumbu încă făcea negustorie, încă / au luat bani de pe la toate mînăstirile ceale mari din ţară, cu cuvînt // de împrumutare, să cumpere porumbu să dea la oamenii cei lipsiţi de bucate, / însă porumbu au cumpărat şi l-au vîndut oamenilor cu bani îndoiţi şi în/treiţi, şi banii mînăstirilor nu i-au mai dat nici decum, ci i-au înghiţit / el". Să nu credeţi că vodă Moruzi era singur în această "afaceri", boierii din anturajul lui au speculat, şi ei, pe cît a fost posibil, lipsa şi foametea*. Personajele, vremurile, moravurile, "infrastructurile" nu ne sînt prea străine, nu-i aşa? * Informaţiile de la Paul Cernovodeanu şi Paul Binder, Cavalerii Apocalipsului, Editura Silex, Bucureşti, 2001, p. 126.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât de scumpă a ajuns una dintre cele mai faimoase stațiuni de pe litoral. „Lasă că Lidl nu e departe, iar la bulgari ne completăm stocul”
Românii sunt întâmpinați cu prețuri mari pe litoral, iar mulți dintre ei sunt dezamăgiți de asta. Inventivi, unii dintre ei se duc să-și cumpere bere de la supermarket, iar țigări și alimente de la vecinii bulgari. Mai greu este cu șezlongurile, care sunt mai scumpe ca în Creta sau Mamaia.
image
Fenomenul care schimbă complet satele pădurenilor. Cum arată așezările după decenii de depopulare VIDEO
După mai mult de jumătate de secol în care cele mai multe sate din Ținutul Pădurenilor s-au aflat într-un regres continuu al numărului de locuitori, înfățișarea așezărilor din Munții Poiana Ruscă a suferit transformări uimitoare.
image
Inima frântă poate fi vindecată. Cât costă intervenția
Cercetătorii susțin că prin stimularea electrică a creierului ar putea fi ameliorată suferința emoțională cauză de o despărțire. Altfel spus, există un remediu pentru ceea ce popular numim „inimă frântă”, care i-ar putea ajuta pe cei care suferă de depresie ori negativitate.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.